Derby Român reprezintă cea mai importantă cursă de galop din România încă din anul 1875. Cursele de galop, cunoscute ca și ,,sportul regilor’’, reprezintă cea mai veche întrecere între cai, având o istorie impresionantă care începe acum multe secole în urmă. După cum bine știm, o cursă de galop reprezintă o cursă de cai, în cadrul căreia doi sau mai mulți cai, încălecați de călăreți numiți jochei, parcurg o distanță prestabilită pe un hipodrom.

Atât în România, cât și în țările cu tradiție în cursele de cai, Derby-ul este cea mai importantă cursă de cai. De ce? Deoarece este cursa de cai cu cea mai deplină semnificație zootehnică, adică este esența a ceea ce facem, să perpetuăm și să îmbunătățim/ameliorăm (producție, testare pe hipodrom, selecție, reproducție, ameliorare, din nou testare și tot așa…etc.). Evident că facem acest lucru cu armăsari și iepe, nu cu castrați!!! În Derby se stabilește cel mai bun ‘atlet’ Pursânge (pur-sânge) Englez al generației de trei ani, însă nu neapărat și cel mai bun reproducător; va urma!

Încă din 1780, de la primul ‘The Derby’, aceasta este cursa care a schimbat în bine istoria minunatei rase Pursânge (pur-sânge) Englez.

Înainte de a continua istoria minunatului Derby Român, vom încerca să vă prezentăm pe scurt de unde vine denumirea de ‘Derby’.

‘Lordul Derby’

Denumirea de ,,Derby’’ provine din Anglia și s-a folosit prima dată în ziua de 4 mai 1780, când s-a alergat primul Derby din istorie, ‘The Derby’, după regulamentul Jockey Clubului din Anglia.

În anul 1779, la inițiativa Lordului Derby – Edward Smith Stanley (al 12-lea Earl of Derby) s-a luat hotărârea organizării unei curse de galop plat doar pentru caii tineri născuți și crescuți în Anglia, tocmai pentru a încuraja crescătorii autohtoni. Se pare că decizia de a numi cursa ,,Derby’’ a fost luată după ce s-a dat cu banul între Lordul Derby și Sir Bunbury, Lordul Derby câștigând acea tragere la sorți. S-ar fi dat cu banul deoarece Sir Charles Bunbury era invitatul principal și marele rival al Lordului Derby!

Totuși, de-a lungul istoriei a circulat și varianta precum că ceilalți invitați, în frunte cu Sir Charles Bunbury, i-au oferit onoarea de a denumi cursa celui care a și inițiat-o, adică Lordului Derby, însă cele mai multe mențiuni sunt legate de datul cu banul.

Ținând cont că familia sa avea o tradiție veche în cursele de cai și că a organizat una dintre cele mai vechi curse din istorie, ,,Manx Derby’’ (1627), considerăm că ceilalți invitați au ținut (oarecum) cont și de acest aspect. Că s-a dat cu banul, sau că ceilalți i-au oferit Lordului Derby onoarea de a numi cursa după numele familiei sale, nu știm cu exactitate. Cert este că acea cursă din data de 4 mai 1780 s-a numit ,,Derby’’ și așa a rămas pentru totdeauna.

Pentru englezi, ‘the Derby’ este cursa cea mai așteptată în fiecare an. The Derby se aleargă la Epsom în prima sâmbătă din luna iunie și este cea mai bogată cursă de cai din Anglia.

După Anglia, Franța a reușit să implementeze și să dezvolte cel mai repede acest model de cursă de galop plat, începând din 1836.

În timp, cu ajustările necesare referitoare la vârsta cailor, la distanța cursei și la greutățile jocheilor, s-a dovedit că avea să fie o decizie foarte bună organizarea unei curse doar pentru caii tineri născuți și crescuți în țară. Acest model de cursă va fi preluat treptat de toată lumea. Ba mai mult, denumirea de ,,Derby’’ de la ,,sportul regilor’’ (curse de galop) a fost preluată și de celelalte competiții sportive, precum de ,,regele sportului’’ (fotbalul).

Derby-ul în România

Primele curse de galop pentru cai născuți în țară au fost la Iași. Tot la Iași, apar și primele mențiuni legate de o cursă de galop pentru caii tineri Pursânge (pur-sânge). Dar, până în momentul de față nu am găsit date concrete legate de o cursă care să respecte condițiile unui ‘Derby’.

Primele date concrete referitoare la o cursă de galop pentru caii tineri Pursânge (pur-sânge) născuți și crescuți pe teritoriul nostru apar la București în 1875.

În ziua de 12 octombrie 1875, pe câmpul de la Floreasca (câmpia Colentinei), Jockey Club Român a organizat prima cursă de galop pentru caii tineri Pursânge (pur-sânge) născuți și crescuți în România.

Deși nu s-a numit ‘Derby’ de la început, cursa a îndeplinit cerințele importante (ale acelor începuturi) pentru un Derby. Și anume: erau cai tineri (3 ani) Pursânge născuți, crescuți și antrenați în România, distanța mare a cursei (2000 m) și greutățile jocheilor erau similare. Cursa s-a alergat după regulamentul Jockey Clubului Român.

La acel prim ‘Derby’ au participat doar doi cai. Doar Alexandru Balș cu iapa Gizelda și Alexandru Negruzzi cu iapa Rubina au reușit să îndeplinească condițiile cursei.

Prima cursă de galop din istorie pentru caii tineri Pursânge născuți, crescuți și antrenați în România a fost câștigată de iapa Gizelda, proprietar Alexandru Balș.

Alergarea Derby-ului este strâns legată de Jockey Club Român, deoarece legendarul Club fondat în ianuarie 1875 a înființat și dezvoltat prestigioasa cursă, după cum am arătat mai devreme.

Începuturile Derby-ului

După anul 1875, Derby-ul a început să se desfășoare sub denumirea de ,,Premiul Societății de Încurajare (Derby)’’. Din anul 1879 a început să se alerge chiar de două ori pe an, primăvara și toamna, însă doar până în anul 1884. Distanța de 2000 metri s-a păstrat până în 1887, iar din 1888 s-a alergat pe distanța de 2200 metri.

Începând cu sezonul 1885 Jockey Clubul Român ia o decizie foarte înțeleaptă, hotărând ca Derby-ul să se dispute o singură dată pe an. Iar începând cu sezonul 1888, Jockey Clubul mărește distanța cursei la 2200 metri.

O altă modificare foarte importantă și binevenită legată de Derby a avut loc în 1892, după ce Saint-Cyrien a câștigat al doilea Derby la rând.
Încă din 1875 și până în 1892 aveau voie să participe caii Pursânge (pur-sânge) de trei și patru ani, tocmai de aceea a fost posibil ca Saint-Cyrien să câștige două Derby-uri la rând (în 1891 la vârsta de trei ani și în 1892 la vârsta de patru ani).

Prin urmare, începând cu anul 1893 s-a aplicat și la noi regula că în Derby au voie doar caii Pursânge (pur-sânge) de trei ani.

În scurt timp aveau să se definitiveze toate condițiile alergării unui Derby, precum în Anglia și Franța.

(Noul) Derby-Român

În anul 1896, Jockey Club Român a luat marile și mult așteptatele decizii de a schimba distanța și denumirea celei mai importante curse de galop.

Prin urmare, în anul 1896 s-a alergat cu adevărat primul Derby-Român, după toate cerințele internaționale ale Derby-ului. Și anume: denumirea de Derby, aveau voie să alerge doar cai Pursânge (pur-sânge) în vârstă de trei (3) ani, armăsari și iepe (fără castrați), născuți, crescuți (și antrenați) în țară. Greutatea jocheilor era de max. 58 kg și cu descărcare de 1,5-2 kg pentru iepe și se alerga pe distanța clasică de Derby de 2400 de metri.

Câștigătorul Derby-ului Român din 1896 a fost Paradox, proprietar Alexandru Marghiloman.

Deoarece era o perioadă când încă se importau mulți cai Pursânge (pur-sânge) din Anglia și Franța, Jockey Club Român a luat decizia înțeleaptă de a permite participarea în Derby Român și a cailor Pursânge importați în anul nașterii și înregistrați tot în anul importului la Jockey Club Român.

Cel mai bun exemplu a fost legendarul ZORI DE ZI, care a fost importat în anul 1910 din Anglia și înregistrat la Jockey Club Român în același an. ZORI DE ZI a fost crescut și antrenat în România, fapt ce i-a permis să participe la Derby-ul Român din 1913, pe care l-a și câștigat, aducându-i marelui Marghiloman al 20-lea Derby la acea vreme.

După întreruperea din timpul primului Război Mondial, Derby Român avea să-și continue ascensiunea începută odată cu construirea noului Hipodrom Băneasa. Începând din anul 1925 Derby Român s-a disputat pe o pistă cu o lungime, potou-potou, de 2400 metri. Această pistă s-a numit pista de Derby, fiind realizată special pentru a se alerga Derby Român.

Apogeul Derby-ului Român a fost în perioada de dinaintea începerii celui de-al doilea Război Mondial. În perioada anilor 1940 fenomenul ‘horse racing’ se dezvoltase cel mai mult. Drept dovadă stă numărul mare de cai Pursânge Englez (aprox. 1000) și numărul proprietarilor (aprox. 45).

Tot în acea perioadă s-au oferit și cele mai mari premii în alergarea Derby-ului Român.

Proprietari, antrenori, jochei și cai derbiști

Proprietarul care a câștigat cele mai multe Derby-uri a fost Alexandru Marghiloman.

Alexandru Marghiloman, cunoscut ca și ,,părintele hipismului românesc’’, a câștigat în timpul vieții de 26 de ori Derby-ul Român. După decesul său (10 mai 1925), calul Ghiaur, care se născuse cu puțin timp înainte ca Alex. Marghiloman să moară, a câștigat în 1928 ultimul Derby Român pentru Grajdul Marghiloman, al 27-lea.

Alți mari câștigători ai Derby-ului Român au fost colonelul Constantin Blamberg, George Negropontes, Simon Schwartz, generalul George Moruzzi, Herghelia Regală Periș-Scroviștea, Emil Ottulescu, Herghelia Cislău.

Ca și antrenori îi amintim pe: Ion Pinka, Ion Gheorghe, Ștefan Ujvary, Nicolae Verone, Titi Cornea, Gheorghe Enescu.

Dintre jochei s-au remarcat: Nicolae Ilinca, Aristide Cucu, Vasile Huțuleag, Mihai Câmpeanu, Ștefan Botescu, Gogu Stoian.

Caii derbiști 

Derby-ul reprezintă testarea cea mare pentru caii Pursânge (Englez), am putea spune chiar examenul vieții lor! Doar ca să ajungă să alerge în Derby reprezenta o primă reușită, iar dacă și câștiga, acel cal Pursânge intra direct în istoria curselor de galop.

Testare și ameliorare

În primul rând, Derby-ul este despre testarea cailor indigeni și ulterior despre ameliorarea rasei Pursânge Englez de la noi.

Derby-ul reprezintă un cumul de factori implicați, nu doar alergarea propriu-zisă din ziua Derby-ului! Nu înseamnă că cel care câștigă Derby-ul va fi și cel mai bun armăsar reproducător sau cea mai bună iapă mamă! Au fost mulți cai valoroși care au făcut istorie, dar nu toți au câștigat Derby-ul Român, deoarece, după cum am mai spus, sunt mai mulți factori implicați! De exemplu, Vestal a câștigat în 1958 două curse internaționale importante la Budapesta, însă Derby-ul Român nu a reușit să-l câștige.

Derby-ul reprezintă o ocazie unică în viața cailor Pursânge Englez (Thoroughbred), deoarece se aleargă o singură dată, la vârsta de trei ani. În ‘Premiul Jockey Club’ se poate alerga de mai multe ori, la fel și în ‘Premiul Arcul de Triumf’ și în alte mari premii, dar în Derby se poate alerga doar o singură dată. Derby-ul este special!

Tocmai de aceea, acei cai care au câștigat Derby-ul Român au fost, în 99% din cazuri, cei mai buni din generațiilor lor, iar foarte mulți (aprox. 80%) au fost și buni reproducători, iar unii (10-15%) au fost foarte buni reproducători.
Lista completă cu câștigătorii Derby-ului Român o găsiți AICI.

În continuare vă vom prezenta imagini cu o parte dintre caii Pursânge care au câștigat Derby-ul Român. Din nefericire, încă nu am găsit fotografii cu toți câștigătorii. Până astăzi, (actualizare) opt octombrie 2023, am găsit imagini doar cu următorii:

DATINA – câștigătoare în 2000

Ultimul Derby Român

Ultimul Derby Român, respectând toate condițiile unui Derby, s-a alergat în data de 26 iunie 1960 la Hipodromul Băneasa și a fost câștigat de Palmira. În anul 1960 s-a alergat ultima dată la București, pentru că la sfârșitul acelui an comuniștii au început distrugerea minunatului hipodrom.

Din 1960 și până în anul 2000 nu s-a mai alergat în nicio cursă (măcar) asemănătoare unui Derby. Abia în august 2000, la Hipodromul Mangalia, Jockey Club Român a reușit să organizeze alergarea Derby-ului respectând însă doar o parte din condițiile unui Derby. Deci, nu prea putem vorbi de un Derby în adevăratul sens.

Câștigătorul alergării Derby din anul 2000 a fost iapa Datina.

A trecut mult timp de atunci, au trecut mai bine de 20 de ani, dar nu ne-am pierdut speranța de a avea din nou bucuria Derby-ului în România.

Derby în 2023

Există o speranță mare pentru anul 2023, an în care s-ar putea organiza din nou Derby Român, datorită faptului că în anul 2020 s-au născut în România mânji Pursânge (pur-sânge) Englez.

Acești mânji s-au născut în România, au fost înregistrați în Stud Book și sunt crescuți la noi; prin urmare, se întrunesc (momentan) primele condiții importante pentru a putea fi organizat Derby Român în iunie 2023.

Derby Român a fost creat pentru a încuraja crescătorii de cai Pursânge (pur-sânge) din România și este cursa de cai cu cea mai deplină semnificație zootehnică.

Într-o bună zi, la Hipodromul Ploiești, sau poate, de ce nu, la Hipodromul București, vom avea din nou bucuria unui Derby.

Curiozități legate de Derby

De-a lungul timpului, Derby-ul Român s-a desfășurat în luna iunie sau (uneori) prin luna mai. Din datele găsite, cele mai multe Derby-uri s-au alergat în luna iunie. Precum în Anglia și Franța, și la noi, luna iunie înseamnă Derby.

Întotdeauna s-a alergat în ziua de duminică, pe iarbă (turf), pe suprafață plată și pe mâna stângă și, în fiecare an era cel mai așteptat și râvnit premiu de la Hipodromul Băneasa.

În ziua Derby-ului, Hipodromul Băneasa era arhiplin. Tribuna oficială avea o capacitate de 5.000 de locuri, însă la Derby erau mereu peste 5.000 de oameni în tribună. Pe peluza din fața tribunei, în lateralul tribunei și în interiorul pistelor unde se mai construise o tribună mică, mai aveau acces încă cel puțin 10.000 de spectatori. La fiecare Derby Român erau cel puțin 15.000 de turfiști, ajungându-se la aprox. 20.000 de spectatori.

Știați că…

– Primul Derby, cel din 1875, s-a disputat între doi cai, două iepe de la Iași;

– SOLON este armăsarul reproducător care a dat cei mai mulți câștigători de Derby, șapte mai exact. Urmează SLEDGE cu cinci, ZORI DE ZI și FIRDAUSSI cu câte patru, GANTELET și COLLAR cu câte trei,  PRINCE D’ORANGE, SATRAP, BIRMAH, RIVAL și CORDON ROUGE cu câte doi;

– Primul cal sur (gri) care a câștigat un Derby Român a fost ARGEȘ al lui Alexandru Marghiloman în 1901;

– Dintre cele 82 de ediții Derby-ului Român, 64 au fost câștigate de armăsari și 18 de iepe (prima și ultima ediție au fost câștigate de iepe). Dintre cei 82 de cai câștigători ai Derby-ului, au fost 52 de murgi, 5 murgi închiși, 21 roibi, 3 suri și 1 negru;

– Cel mai bun timp scos de un câștigător al Derby-ului Român pe distanța de 2400 m a fost de 2:30 și a fost realizat de SORIN II în 1953. Iar cel mai slab timp a fost înregistrat în 1938, atunci când OȘTEAN a câștigat cu timpul de 2:38.4;

– Cel mai mic premiu oferit a fost de 2000 lei în alergarea de primăvară din 1879, iar cel mai mare premiu a fost cel din 1940 în valoare de 560.000 lei;

– Datorită condițiilor de cursă foarte echilibrate și a importanței sale, Derby Român a oferit mai mereu ‘bombe’ (surprize), spre bucuria sau tristețea pariorilor. Astfel, nu întotdeauna au câștigat favoriții.
Într-o statistică făcută de un turfist bătrân de la Hipodromul Băneasa, doar aprox. 40-45 % dintre favoriți au câștigat Derby Român;

– Pista de la Hipodromul Băneasa pe care s-a alergat Derby Român din 1925 și până în 1949 a avut lungimea, potou-potou, de 2400 metri și lățimea de 30 de metri. Impresionant! Totul era impresionant la minunatul și regretatul Hipodrom Băneasa, în special Derby-ul Român.

Istoria Derby-ului Român începută de Jockey Club Român în 1875 trebuie să continue și o să continue, mai devreme sau mai târziu!

JOCKEY CLUB ROMÂN

Actulizare 08/10/2023:

Toți pentru Derby și toți la Derby!

⚠️ La Hipodrom, mai ales la Derby, trebuie să ne îmbrăcăm frumos; recomandat fiind un dress code elegant!🎩👔👗👒#Elegant
Pe toate hipodromurile civilizate, în special în zilele cele mai importante, există un dress code strict pe care, fără excepție, îl respectă toată lumea. Sigur putem și noi!🤝🤗

🌼 De asemenea, considerăm că ar fi potrivit ca Bujorul să fie integrat în tradiția Derby-ului Român. Ziua Derby-ului Român este un prilej bun pentru a integra și a promova Bujorul care, începând de anul trecut, a devenit floarea națională a României.🌼 Prin urmare, o vestimentație cu o atingere de Bujor, fie la pălăria doamnelor, fie la sacoul domnilor, ar fi potrivită pentru ziua Derby-ului Român și, de ce nu, chiar am putea începe o tradiție!🌼#Bujor

P.S. Cercetătorii, în special cei Britanici🤠, au dovedit că dacă ne comportăm civilizat și ne îmbrăcăm frumos la Hipodrom, în proporție de 99% chiar o să ne simțim mai bine!🤝🤗#Galop #DerbyRoman #Hipodrom #DressCode

#HipodromBucuresti2025

Mulțumim Jockey Club Român pentru ajutor, în special conducerii și doamnei secretar Nicoleta Popescu!

Galop.ro (Galop.Romania)

Surse:

herghelie.ro

jockeyclub.ro

Doctor Ilie Georgescu

Alergările de cai (Iași, 1899)

Alexandru Grigorescu – Odinioară la Băneasa și Cândva la Băneasa.