Istoria curselor de galop din România

,,Fără istorie suntem ai nimănui!’’

Primele mențiuni

Istoria curselor de galop din țara noastră este foarte veche și fascinantă, precum istoria României! Cursele de galop reprezintă cea mai veche întrecere între cai, atât în țara noastră, cât și în restul lumii.

Cursele de galop, cunoscute ca și ,,sportul regilor’’, au o istorie impresionantă care începe acum foarte multe secole; încă nu știm cu exactitate când. Totuși, ceva date ne spun că istoria alergărilor de cai a început pe bătrânul continent, în Grecia antică și pe vremea Imperiului Roman și, îndrăznesc a spune, că sunt chiar mai vechi, poate chiar imediat după domesticirea istoricului și nobilului animal.

Primele curse de galop pentru care s-au păstrat date concrete au fost în Anglia pe la 1538-1540, ba chiar unele surse spun de o alergare în care s-a oferit un trofeu câștigătorului în 1512. Totuși, mențiuni despre cursele de cai datează în Anglia încă din perioada 1100-1200. Pe teritoriul nostru, primele mențiuni datează din luna mai a anului 1589.

Sursa: herghelie.ro

,,Sportul Regilor’’

Dar, într-o formă organizată și sub un regulament bine stabilit, ,,sportul regilor’’ avea să-și înceapă adevărata cursă abia în a doua parte a sec. XVIII, după ce s-a înființat The Jockey Club (1750-Anglia). Cea mai importantă întrecere între cai, The Derby, avea să se alerge prima dată în mai 1780 la Epsom, în Anglia. Următorul Derby, al doilea din istorie, s-a alergat în Franța.

Cursele de galop Derby
Longchamp Derby – Edouard Manet 1867,  Sursa: https://en.wikipedia.org/

Jockey-Club

La scurt timp după ce englezii au patentat cursele, Franța a adoptat și dezvoltat foarte bine cursele de galop, în Franța fiind înființat al doilea Jockey Club din lume (1834). Cu mândrie și bucurie, vă spunem că al treilea Jockey Club din lume s-a înființat la Iași în 1862, urmând ca acesta să facă parte din noul Jockey-Club Român înființat în 1875 la București.

Jockey Club Roman
Logo Jockey-Club Român

Dar alergări de cai în țara noastră au fost cu mult timp înaintea înființării Jockey Clubului. Pe teritoriul nostru, primele referiri concrete la alergări de cai datează din anul 1834, și nu sunt nici de la Iași, nici de la București, ci de la Chișinău.

Datorită scriitorului Costache Negruzzi și a contemporanilor săi, aflăm că în 1834 la Chișinău a luat ființă un comitet de alergări. Valoarea premiilor varia între 500 și 1500 de ruble, iar membrii comitetului plăteau o cotizație anuală de 25 de ruble. Președinții comitetului erau mareșalii nobilimii: Iordache Dimitriu, spătarul Iancu Sturdza și Iorgu Balș, iar ca membrii îi găsim pe N. Donici, stolnicul Nicolae Catargi, căminarii Iordache, Casso și Ciuhureanu, spătarul Râșcanu, D. Ermoliski, Stamati, Leonard, Russo, Kazimir, Buzne și alții.

Din aceste scrieri vechi mai aflăm că la alergările de cai fiecare proprietar avea dreptul să înscrie un singur cal. Iar alergările aveau loc în mai și septembrie pe distanța de 6 km. Costache Negruzzi ne lasă chiar și câteva nume de cai pentru eternitate, cum ar fi: AHILES al lui Teodor Suruceanu, ACTOR al lui Iordache Suruceanu, TURTURICA a lui Meleliu și ALBUM al lui T. Donică-Iordăchescu care a parcurs distanța în aprox. 9-10 minute. Dintr-o scrisoare a generalului Novogorodțev aflăm că AHILES a fost armăsarul celebru al acelor vremuri. Vremuri în care, Chișinăul era cu mult înaintea multor orașe din întreaga țară.

Clubul Englez Chisinau
Clubul Englez Chișinău – Delcampe.net

Tot de la Costache Negruzzi, din lucrarea ,,O alergare de cai’’ (1840), aflăm că terenul de alergări era la zece minute în afara orașului Chișinău și că mai tot orașul se adunase să privească această alergare din luna septembrie a anului 1835, despre care vorbește în lucrarea sa. Autorul ne spune că în această alergare aveau voie să participe doar armăsari și iepe de loc, iar că premiul cel mare era un vas de argint prețuit la 1500 de ruble. Descoperim din scrisurile sale că era o cursă cu handicap. Abia după ce toți jocheii au fost cântăriți și au pus plumb pe șeile celor mai ușori, s-a dat startul: ,,Allez’’!

Din descrierea cursei, aflăm că au alergat patru tururi, plecând de lângă tribună și terminând la tribună; iar cum autorul ne spusese mai devreme că erau curse pe 6 km, deducem că o tură de pistă avea 1500 m. Din această lungă cursă avea să iasă învingător un jocheu pe nume Meleli, care va ridica trofeul deasupra capului cu multă mândrie și bucurie. Un trofeu pe care, după cum scrie Costache Negruzzi, erau săpate armăturile Basarabiei, capul zimbrului moldav, ținând în coarnele sale pajura împărăteasă cu aripile întinse. De calul câștigător aflăm doar că era un armăsar negru. Să fie vorba de celebrul armăsar AHILES de care se spunea c-ar fi fost cel mai bun în acele vremuri?!

Cursa de galop
Cal și jocheu pe vremuri…

Iașiul lui Sturdza, Ghica, Suțu, Balș, Moruzi, Mavrocordat și CUZA

Începuturile…

Următoarele date pe care le-am găsit despre alergările de cai apar la Iași, undeva pe la mijlocul secolului al XIX-lea.

Din cartea ,,Alergările de cai’’ (Iași, 1899), aflăm multe date interesante legate de începuturile alergărilor de cai din Moldova. Aflăm că existau deja curse de dinainte de 1850, dar nu și date concrete. Date și documente concrete avem abia începând cu 1851. În schimb aflăm că existau următoarele herghelii: Orlăcenii (Moruzi), Cristești-Ungheni (Mavrocordat), Onești (Ghica), Dumbrăvenii (Balș), Voinești (Negruzzi), Sasca (Suțu). 

Tot din această carte aflăm că în 1847 Prințul Suțu a publicat o broșură/carte denumită „Despre Hipodromie sau alergări de cai și despre folosurile însemnătoare, cele ce ne aduc la îmbunătățirea soiului cailor în Moldova”. Din această lucrare aflăm că, “Încă de la 1841, Prea Înaltul Domn Mihalache (Mihail) Sturdza prin întăritura anaforală a statului cârmuitor cu nr. 51, încuviința statornicirea de Hipodromii la Iași, Fălticeni și Galați, precum și premii pentru caii care se vor deosebi în alergări.” Din datele găsite de noi până acum, reiese destul de clar că frații basarabeni și moldoveni au fost cei care au dat startul alergărilor de cai pe pâmânturile noastre strămoșești.

Chiar dacă am găsit menționări de dinainte de 1851, considerăm că startul oficial s-a dat la Iași în 1851, iar documentul care atestă primele curse de galop organizate oficial din România datează din 21 iunie 1851. Acest document se află în ,,Manualul administrativ al Moldovei, vol. 1, pg. 445, anaforala statului (311) din 21 iunie 1851, înalt încuviințată de Domnul Grigore Ghica’’, din care aflăm că:

  • deja era un comitet al Societății pentru îmbunătățirea creșterii cailor;
  • că locul de alergare era moșia târgului (din Iași) dată în folosință fără plată;
  • și că din visterie (casa de rezervă) s-au dat în 1851 premii în valoare de 9.500 lei pentru armăsari și iepe de loc, din zona Iașiului și împrejurimi (Moldova).
    Pagina 445, Anaforala 331, 21 iunie 1851, Iași

    Tot în anul 1851 a apărut și primul regulament al curselor, de unde aflăm date concrete despre cursele de galop din acea perioadă.

  • Primul regulament al curselor (document original din Biblioteca Academiei Române)

Iasi 1851
Alergările de cai de la Iași, 21 iunie 1851. Arhivele Naționale Române 1851, Iași. Regulamentul alergărilor de cai organizate de un comitet de încurajare pentru reproducerea (plodirea) şi îmbunătăţirea rasei cailor în Moldova

Alergări de cai mai multe și mai reușite au fost organizate de prințul Suțu în perioada anilor 1857, la hipodromul de la Iași. Aflăm de cai precum Oltu, Milcov, Munteanu, Profet, Fatima, Ghiaur, Voinic…, cai care se luptau pentru premii de 100, 200, 300 și chiar 500 de galbeni. Acești cai erau de soi englezesc, arăbesc, tătăresc și moldovenesc.

În analele turfului moldovenesc este menționat că la Iași a alergat un frate al celebrului cal englezesc Gladiator, cel care a câștigat Derby-ul de la Epsom.

Jockey Clubul din Iași

Urmează ca în 1862, tot la Iași, să se înființeze, cu ajutorul și sub patronajul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, primul Jockey Club și să apară chiar ,,Programul alergărilor de cai’’. Pe lângă domnitorul Alexandru Ioan Cuza, contribuții foarte importante au avut domnitorii M. Sturdza și Gr. Ghica. Apoi, îi amintim pe prințul D. Șuțu, Gr. M. Sturdza, principele Șuțu, principele Moruzi, A. Gr. Ghica, Gr. G. Ghica, A. Negruzzi, A. C. Mavrocordat, Al. c. Cantacuzino, Teodor Ghica, A. Balș.

Alergările de cai de la Iași
Alergările de cai de la Iași – 1862
Alergările de cai de la Iași
Alergările de cai de la Iași – 1863
Regulamentul Jockey Club Iași – 1862
Jockey Club Iași
Jockey Club Iași

Prin urmare, anul 1862 este primul an în care se organizează curse de galop precum în Anglia și Franța, sub regulamentul societății Jockey Club. De asemenea, este și perioada când apar la noi și primii cai ‘de soi englezesc’, adică Pursânge (Thoroughbred).

Premiul Societății

Începuturile alergărilor de cai la București

În perioada anilor 1865 începeau să se organizeze și la București primele alergări de cai, influențați de cei de la Iași, printre care îi amintim pe Cuza, Balș, Negruzzi, Suțu, Sturdza, Ghica, Moruzi…etc.

Ștefan Luchian – Alergări de cai toamna

,,De la Încuratul Cailor de Sân’ Toader la Alergările de Primăvară’’

Una dintre cele mai vechi datini, poate chiar cea mai veche, legate de întrecerile între cai se numește ,,Încuratul Cailor de Sân’ Toder’’ și a plecat de la sate, că doar la sat s-au născut veșnicia și tradiția! Este mai veche și mai sănătoasă decât alergatul de Bobotează.

Tradiția ne spune că: Sărbătoarea „Încuratul Cailor de Sân’ Toader” prevesteşte venirea primăverii, perioadă în care oamenii trebuie să-şi pregătească terenurile agricole. Flăcăii îşi pregătesc toată săptămâna cu mare atenţie caii. Îi hrănesc bine, le pun funde, îi ţesală, îi aranjează pentru ca în Sâmbăta lui Toader să-i încure, aşa cum se spune pe uliţele satului. Tinerii vor să-şi demonstreze unii altora cât de bine şi-au scos caii din iarnă şi cât de bine şi i-au întreţinut și, care e mai bun!’’

Această datină străveche, milenară, se ține la începutul primăverii, de Sfântul Toader, fiind prima sâmbătă din Postul cel Mare.

Primele mențiuni referitoare la alergările de cai de la București sunt legate de ,,Sâmbăta lui Toader’’ (Sfântul Toader).

Aflăm din lucrarea ,,Sărbătorile la Români’’ (1899, Edițiunea Academiei Române) că Oborul era un târg însemnat de cai. Acesta a fost și motivul principal pentru care s-a ales prima dată pentru alergări câmpul (câmpia) de la Colentina, în josul Mănăstirii Plumbuita către comuna Ștefănești. 

Primele curse de galop ca-n străinătate!

În București, ,,Încurarea Cailor’’ a început să-și piardă din tradiție în perioada anilor 1865-1870. Coincidență sau nu, este exact perioada când începeau să se organizeze și la București primele curse de galop după modelul din străinătate, care deja la Iași se implementase cu succes.

Ștefan Luchian – La curse

Dintre cei care au influențat în mod pozitiv organizarea de alergări în această perioadă la București, îi amintim pe moldovenii Cuza, Balș, Negruzzi, Suțu, Sturdza, Ghica, Moruzi, susținuți, printre alții, de generalul I. E. Florescu. Iar din București amintim (din nou) fam. Ghica, care chiar pe terenul lor din Tei s-au organizat alergări. Apoi îi amintim pe Cantacuzini care aleseseră zona Cotroceniului către comuna Domnești. Iar sub Ghițulești s-au organizat alergări în comuna Pantelimon.

De exemplu, în ziua de 27 iulie 1868 s-au organizat alergări de cai în Pantelimon cu ocazia serbării Sfântului Pantelimon, undeva pe lângă ospiciul și biserica din comună, spre Cernica.

Alergările au fost organizate de un juriu al comitetului permanent al județului Ilfov din care făceau parte: 

Președinte – N. Năcescu

Vice-președinte – P. Aurelianu

Secretar – Căpitan A. Schina

Membrii – Căp. Berlescu și Mircea Mălăeru

Alergari Pantelimon
Alergări Pantelimon – 1868 – Românul

Regulamentul alegărilor

Acest juriu avea și un regulament al alergărilor din care aflăm că:

  • aveau voie să participe doar cai născuți și crescuți în țară cu vârsta între 4 și 8 ani;
  • alergările începeau după-amiază la 15:00 și cu 10 minute înaintea fiecărei curse jocheii erau anunțați cu un clopoțel că trebuie să se pregătească;
  • locul jocheilor la pornire se trăgea la sorți;
  • în fiecare cursă erau admiși 10 cai și erau premiați primii doi;
  • erau admise pariurile
  • dacă era un ,,dead-heat’’/o sosire cap la cap și judecătorii nu puteau să decidă cine a câștigat, atunci cei care sosiseră cap la cap, alergau din nou după 20 de minute.

Se pare că alergări mai reușite s-au organizat după 1870 și meritul i-a aparținut generalului I. E. Florescu. Tot în această perioadă încep să apară și la București caii Pursânge (Thoroughbred). Aflăm din cartea ,,Studiul asupra REMONTEI din Țara Românească’’, că sistematica organizare a alergărilor militare se datorează generalului Florescu în anul 1872, an în care, tot generalul Florescu a luat inițiativa înființării hergheliei de cai Pursânge de la Nucet. Evident că, tot sub influența bravului general Florescu se organizau și cursele între militari.

Întreceri între militari pe platoul (câmpul) de la Cotroceni

Startul curselor de galop în România

Jockey Club
Jockey-Club Român

Jockey-Club Român

Tocmai în 1875 și datorită înființării Jockey-Club Român, aveau să se organizeze primele curse de galop importante. Anul 1875 devine un an de referință în istoria curselor de galop din România, datorită înființării Jockey-Club Român și datorită organizării celor mai importante trei curse: Premiul București (viitorul Derby Român), Premiul Jockey-Club și Premiul Domnitorului (viitorul Premiul Regal).

Mai exact, în ziua de 12 octombrie 1875, Jockey-Club Român a organizat prima reuniune oficială de curse de galop despre care avem date concrete și care, putem spune, că a dat startul curselor de galop de pe teritoriul nostru. În continuarea veți vedea și de ce afirmăm acest lucru!

Program alergari 12 oct 1875
Program alergări 12 octombrie 1875
Câmpul de la Colentina Alegătorul Liber 1875
Câmpul (câmpia…) de la Colentina Alegătorul Liber octombrie 1875

 

Primele premii

La această reuniune istorică ce s-a alergat la București, pe câmpul de la Floreasca (câmpia Colentina…), Jockey-Clubul a reușit prin bravii săi membri să organizeze șase curse, dintre care le amintim pe cele mai importante:

1)- Premiul București, pentru armăsari și iepe de 3 și 4 ani născuți în țară. Acest premiu este considerat ca și primul Derby Român deoarece au alergat doar cai născuți în țară în vârstă de 3 și 4 ani, sub aceeași greutate. De ex., cele două iepe care s-au luptat pentru premiul de 5000 de franci, au alergat ambele cu 57 de kg. Lupta s-a dat între Gizelda a domnului Al. Balș și Rubina a domnului Al. Negruzzi, ambele iepe fiind născute în țară, iar ambii proprietari erau de la Iași. Câștigătoarea primului premiu pentru caii născuți și crescuți în țară a fost GIZELDA.

Premiul Bucuresti
Premiul București – Programul Alergărilor
Premiul București octombrie 1875
Premiul București octombrie 1875 – Alegătorul Liber, octombrie 1875

2)- Al doilea premiu a fost Premiul Domnitorului, cel care va deveni din 1881 Premiul Regal.

3)- Premiul cel mare și cel mai important a fost Premiul Jockey-Club. S-a alergat pe 3000 m și suma de bani pentru câștigător a fost de 10.000 de franci. Câștigătorul primului mare premiu Jockey-Club a fost MIRABEAU al domnului Al. Balș, un armăsar murg importat de la grajdul Rotchild din Franța.

Mirabeau Colentina 1875
Mirabeau – Premiul Jockey-Club, Colentina, 12 octombrie 1875. Sursa: Alegătorul Liber, 15 octombrie 1875

Premiul Jockey Club este singurul mare premiu care și-a păstrat denumirea de la început și până astăzi.

Aceste alergări istorice desfășurate pe câmpul de la Floreasca, au reprezentat prima mare reușită a Jockey Club Român. Legat de această primă mare reușită îi amintim pe: baronul Vivian, generalul Gheorghe Manu, Grigore C. Cantacuzino, principele D. Ghica, domnitorul Carol I (președintele de onoare al Jockey Club Român), Arthur Green și secretarul pe atunci Petru Millo, printre alții!

Începutul bun din perioada 1875-1876 avea să fie oprit pentru doi ani de Războiul de Independență. Perioadă în care au fost alergări doar pe câmpul de luptă, acolo unde generalul Manu a ieșit în evidență prin faptele sale.

Cursele de galop la Hipodromul Băneasa

În 1879 se reiau cursele, iar în perioada următoare, 1880-1881, Jockey Club Român a construit primul hipodrom (ca afară) din București pe care l-a denumit ,,Hipodromul Băneasa’’, deoarece era amplasat lângă comuna Băneasa (actualul cartier Băneasa), la rondul al treilea (actuala Piața Presei Libere). Primul sezon complet de curse a fost în anul 1882, când practic toată suflarea turfistă s-a mutat la Hipodromul Băneasa.

Vechiul Hipodrom Băneasa

Vechiul Hipodrom Băneasa. Sursa foto: delcampe.net

Vechea tribună Hipodrom Băneasa
Hipodromul Băneasa – tribuna veche. Foto credit Jockey Club

Odată cu primul hipodrom de la București, cu Hipodromul Băneasa, avea să înceapă cu adevărat dezvoltarea curselor de galop, datorită faptului că erau curse organizate constant și datorită condițiilor mai bune de alergare. La momentul respectiv, cel mai important crescător și proprietar de cai Pursânge era Constantin Blaremberg.

Constantin-Blaremberg
Constantin-Blaremberg – Sursa  -http://galeriaportretelor.ro/

Colonelul Blaremberg era și cel mai mare câștigător de pe hipodrom, asta până când a apărut Alexandru Marghiloman. Tânărul avocat din Buzău școlit la Paris, avea să devină cel mai mare câștigător de curse de galop și cel care va avea cea mare influență în hipismul românesc, fiind și astăzi considerat pe bună dreptate ,,părintele hipismului românesc’’.

Generalii Florescu și Manu

Meritul principal al organizării și dezvoltării curselor de galop îl avea Jockey Club Român, reprezentat de cei doi bravi vicepreședinți. În perioada 1880-1884, cei doi vicepreședinți erau generalul Gheorghe Manu și generalul Emanoil Florescu. Acești doi bravi generali au fost doi dintre cei mai importanți oameni implicați. Generalul Florescu a fost cel care a organizat primele alergări mai reușite la București, chiar înainte să se înființeze Jockey-Club Român. Iar generalul Manu a fost cel căruia i se cuvine un mare merit că s-a construit hipodromul de lângă Băneasa. Generalul Manu este cel mai longeviv vicepreședinte din istoria Jockey Club și cel care a fost implicat timp de 35 de ani (1875-1910) în toate evenimentele importante legate de Jockey Club și cursele de galop.

Generalul Florescu
Generalul Emanoil Florescu – wikimedia.org
Generalul Gheorghe Manu
Generalul Gheorghe Manu – wikimedia.org

Împreună au reușit să dea direcția cea bună încă de la început.

Un exemplu concret de reușită este fondul de premieră din 1883, în valoare de 63.000 de franci, bani doar pentru caii câștigători.

ALBATROS pe pista Hipodromului Băneasa (aprox. 1883-1885)

În această perioadă, cele mai importante alergări erau același ca la început, ca în 1875:

1)-Premiul Societății de Încurajare (Derby), fostul Premiul București și viitorul Derby-Român;

2)- Premiul Jockey-Club;

3)- Premiul Regal (fostul Premiul Domnitorului).

Odată cu trecerea anilor distanțele și premiile celor trei alergări clasice s-au mai schimbat, îmbunătățindu-se de fiecare dată. Aceste îmbunătățiri se datorează tututor celor implicați în acea perioadă de început. Însă, sunt câteva nume pe care trebuie să le scoatem în evidență datorită implicării lor, și anume: baronul Vivian, generalul Gheorghe Manu, generalul Emanoil Florescu, Grigore C. Cantacuzino, colonelul Constantin Blaremberg, Alexandru Balș și ultimul, dar nu cel din urmă, regele Carol I.

Toți cei implicați, în frunte cu Jockey-Club Român, reușeau an de an să îmbunătățească cursele de galop.

Dezvoltarea hipismului românesc

Suntem în perioada în care s-au importat mulți cai Pursânge din Franța și Anglia, fapt ce a dus la creșterea numărului de curse și la creșterea calității lor. A fost o perioadă când s-au reglementat pariurile (1887-pariul mutual) și când Jockey Club Român a fost recunoscut ca personalitate juridică prin legea nr. 1899 din 12 mai 1892. La scurt timp, în 1896, are loc marea schimbare legată de cea mai importantă cursă de galop.

Începând din 1896 cea mai importantă cursă de galop se va numi Derby-Român și se va alerga pe distanța clasică de 2400 m. Primul câștigător al noului Derby-Român a fost Paradox al lui Alexandru Marghiloman, cel care deja era cel mare câștigător de pe hipodrom și care deja avea o influență majoră. În această perioadă cu multe reușite, tandemul de la conducerea Jockey Club era format din gen. Gheorghe Manu și Grigore Cantacuzino, fiind împreună la conducere în perioada 1885-1902.

În această perioadă au început să apară mai mulți proprietari, atrași de farmecul curselor, care fie au importat cai, fie au cumpărat din țară. Doi dintre cei care s-au remarcat încă de la început, din perioada anilor 1900, au fost George Negropontes și locotenentul (viitor general) Gheorghe Moruzi, dar doar G. Negropontes a reușit să țină pasul cu marele Marghiloman.

Câștigătorul unei curse, proprietar G. Negropontes (aprox. 1900)

Noul Hipodrom Băneasa

Cum numărul cailor și a curselor începuse să crească, se simțea nevoia unei schimbări, a unui nou hipodrom.

Începutul secolului XX prinde Jockey Club Român în plin fuleu! Cum acest fuleu trebuia să se desfășoare în condiții optime și avându-l din 1903 pe Alexandru Marghiloman în funcția de vicepreședinte al Jockey Club, alături de generalul Gheorghe Manu, ambii având aceeași viziune, se ia marea hotarâre a construirii unui nou hipodrom la București.

Pe la mijlocul anului 1905, începe construcția noului hipodrom după planurile arhitectului Ion D. Berindey. Această nouă tribună se va construi pe același teren cu vechiul hipodrom, practic se îmbunătățește vechiul hipodrom în totalitate (tribună, piste, grajduri…etc). Arhitectul Ion D. Berindey se inspirase cel mai mult de la hipodromul Longchamp de la Paris, drept urmare, noul Hipodrom Băneasa avea să fie cel puțin la fel de impresionant precum miticul Longchamp. Vă prezentăm trei fotografii deosebite care ne arată cât de frumos era Hipodromul Băneasa și cât de mult semăna cu Hipodromul Longchamp.

Acest nou hipodrom avea să fie mândria Jockey Club Român și probabil cea mai mare realizare a Clubului! Avea să fie o reușită din toate punctele de vedere. Anvergura ,,sportului regilor’’ devenise atât de mare încât noua clădire a fost inaugurată în luna octombrie 1906, adică în aproximativ 15-16 luni! 

Mirajul câștigurilor încă din anul deschiderii era mare, Jockey Club Român a oferit în 1906 un fond de premiere în valoare de 380.866 de franci. Dintre cei 23 de proprietari de la Hipodromul Băneasa, îi amintim pe primii trei din punct de vedere al banilor câștigați:

1- Alexandru Marghiloman cu 120.783

2- George Negropontes cu 100.050

3- Locotenent Gheorghe Moruzi cu 60.476

Sosirea într-o cursă de galop la Hipodromul Băneasa (1910)

Hipodromul Băneasa devine în foarte scurt una dintre atracțiile Bucureștiului, atât pentru români, cât și pentru cei care ne vizitau ,,micul Paris’’. Dar ca să vă faceți o impresie despre ce-a însemnat Hipodromul Băneasa, puteți citi articolul HIPODROMUL BĂNEASA și cu siguranță veți fi plăcut impresionați.

Alergările după Primul Război Mondial

Timpul trece galopând, în 1918 România a (re)devenit mare, iar în 1919 activitatea hipică se reia. Trebuie menționat că din cauza Primului Război Mondial, în anii 1917 și 1918 a fost ,,pace pe câmpul de alergări’’. Nu s-au organizat curse de galop, dar am avut parte de Marea Unire și de implicarea unor membrii Jockey Club Român la realizarea marelui vis, ceea ce a meritat orice efort și sacrificiu. Primii de care ne aducem aminte sunt Ion I.C. Brătianu, Alexandru Marghiloman, regele Ferdinand, Gheorghe Moruzi, dar și alți membri care sunt trecuți pe pagina oficială a Jockey Clubului (www.jockeyclub.ro).

Hipodromul Băneasa
Hipodromul Băneasa, vedere aeriană. Sursa foto: Paul Filip

Totul revine la normal începând cu 1919, atât activitatea Jockey Club, cât și cursele de la Hipodromul Băneasa. În această perioadă, duelul cel mare la Hipodromul Băneasa se dădea tot între Alexandru Marghiloman și George Negropontes, ei fiind marii câștigatori de la Hipodromul Băneasa.

Culorile Marghiloman & Negropontes
Culorile de competiție – grajdul Marghiloman & grajdul Negropontes (Al. Grigorescu – Cândva la Băneasa)

Hipodromul Floreasca

Cum lucrurile se îndreptau spre trendul ascendent de dinaintea Primul Război Mondial și dezvoltarea curselor continua, în 1923 mai apare un hipodrom în Bucuresti, Hipodromul Floreasca.

De menționat că pe câmpul de la Floreasca (marea câmpie a Colentinei), unde s-a construit noul hipodrom, se organizau alergări de cai încă din perioada anilor 1875.

Acest nou hipodrom, aflat sub conducerea S.N.I.C., a fost construit datorită eforturilor lui George Negropontes și era situat între Calea Floreasca și strada Barbu Vacarescu, în spatele Parcului Sportiv Dinamo.

Sursa: Ilustratiunea Romana, 1 mai 1930
Sursa: Ilustrațiunea Romana, 1 mai 1930

Hipodromul Floreasca era specializat în trap, dar aveau loc și curse de galop pe nisip. Nisipul de la Hipodromul Floreasca a fost un adevărat test pentru campionii de la Hipodromul Băneasa, puțini reușind să câștige curse importante pe ambele suprafețe.

Hipodromurile din țară

Curse de galop nu se desfășurau doar la București, ci și la Iași, Constanța, Brăila, Târgoviște, Timișoara, Craiova, Cluj-Napoca (Jucul de Jos) și la Buzău. La Buzău, cursele de galop erau sinonime cu marele Marghiloman, iar după dispariția lui Alexandru Marghiloman, au dispărut și cursele.

Alexandru Marghiloman și Albatros
Alexandru Marghiloman și Albatros – https://www.newsbuzau.ro
Hipismul in Buzău
Hipismul în Buzău – Arhivele Naționale
Hipodromul Buzău
Hipodromul Buzău – Arhivele Naționale

Hipodromul Brăila

Un alt hipodrom celebru al vremurilor de odinioară era la Brăila, acolo unde activitate hipică era destul de intensă.

Hipodromul Brăila
Hipodromul Brăila – sursa foto: www.braila-portal.ro
Alergările de la Brăila
Alergările de la Brăila – Gazeta Ilustrată, 6 iunie 1912

Primul Stud Book al rasei

Era o perioadă în care Jockey Club Român, Hipodromul Băneasa, Bucureștiul, România și mai ales cursele de galop prosperau. Această dezvoltare sănătoasă a întreg fenomenului s-a concretizat și prin apariția primului Stud Book al rasei (registrul genealogic). Primul volum al Stud Book-ului român al rasei Pursânge Englez (Thoroughbred) a apărut în 1926. Facem o mică paranteză și trebuie să spunem că primele mențiuni legate de un Stud Book datează din anul 1880, însă nu am găsit și date/documente concrete. Prin urmare, primul volum este cel publicat în anul 1926.

STUD BOOK 1926
STUD BOOK (1926)

Totuși, prima lucrare apărută și care stă la baza primului volum al Stud Book-ului român este ,,PEDIGREES OF THOROUGHBREDHORSES IN ROUMANIA’’ apărută în 1924 la București. 

Arhiva personală dr. Ilie Georgescu
Stud Book Pursânge Englez (Thoroughbred)

 

Stud Book
Prefața Stud Book (1924)

Alexandru Marghiloman – părintele hipismului românesc

Aceste două lucrări au fost posibile în mare parte datorită lui Alexandru Marghiloman, cel care ținuse de la începuturi cu pricepere evindența cailor de pur-sânge. 

Dar, marele Marghiloman n-a apucat să vadă decât lucrarea din 1924, deoarece în 1926 ,,nu mai era pe pistă’’! Viața trebuie să-și urmeze ,,cursa normală’’ și ,,să-și ia tributul’’; iar acest tribut în acea perioadă a fost Alexandru Marghiloman, o pierdere de neînlocuit!

Alexandru Marghiloman – Wikimedia.org

Pistele de alergări

Ajungem în anul 1925, an în care Alexandru Marghiloman reușește, cu un ultim fuleu, să realizeze alături de ceilalți membri marcanți pista de Derby de la Hipodromul Băneasa. Această pistă va avea începând cu anul 1925 lungimea, de la potou la potou, de 2400 m și lățimea de 30 m. Impresionant! Era pista principală, cea din exterior, pe care se alerga în special Derby-ul Român, de aceea și denumirea de Pista de Derby.

Vederea panoramică a pistelor de alergare. Le Sport Universal Illustre. https://gallica.bnf.fr. Documentat de @herghelie.ro

Hipodromul Băneasa – pistele de alergări

O asemenea pistă a fost o nouă realizare a Jockey Club Român în frunte cu ,,părintele hipismului românesc’’, cel care a terminat cursa vieții în după-amiaza zilei de 10 mai 1925, o după-amiază de duminică în care la Hipodromul Băneasa se alergau curse de galop.

Cum era de așteptat, Jockey Club Român a organizat, chiar începând din mai 1925, Premiul Alexandru Marghiloman, testarea de dinainte de Derby, pe distanța de 1600 m.

Premiul Alexandru Marghiloman
Premiul Alexandru Marghiloman – Realitatea Ilustrată 1933

Trebuie să menționăm că distanțele pe care se desfășurau cursele de galop la Hipodromul Băneasa erau între 800 m și 4000 m. Da, am avut și noi un fel de Gold Cup, era Premiul Grigore C. Cantacuzino, cea mai lungă cursă (4000m).

Premiul Grigore Cantacuzino
Premiul Grigore Cantacuzino

Cum spuneam mai devreme, Alexandru Marghiloman a apucat să vadă noua pistă de Derby, dar și ultimul său diamant, că așa l-a numit pe Ghiaur, ,,ultimul meu diamant’’. Și așa a fost, deoarece Ghiaur a fost ultimul mare câștigător pentru Herghelia Albatros (Grajdul Marghiloman), câștigând în 1928 Derby-ul Român pe noua pistă de Derby și toate celelalte curse importante, atât pe turful de la Băneasa, cât și pe nisipul de la Floreasca.

Campionul Ghiaur
Ghiaur – Realitatea Ilustrată

Prin urmare, Alexandru Marghiloman a câștigat 25 de Derby-uri în timpul vieții, plus unul după decesul său prin Ghiaur în 1928. În total, Grajdul Marghiloman a câștigat de 26 de ori Derby-ul Român, de 10 ori la rând (1899-1908) și ni l-a dat pe ZORI DE ZI, probabil cel mai bun cal de curse pe care Romania l-a avut vreodată și probabil primul “Pursânge român” și, cu siguranță creatorul primei linii de Pursânge român 100% (un fel de Darley sau Godolphin al nostru).

ZORI DE ZI
ZORI DE ZI – colorizare herghelie.ro

Cursa continuă

După trecerea la cele veșnice a lui Alexandru Marghiloman, începe o nouă etapă în activitatea turfistă de la Jockey Club Român și de la Hipodromul Băneasa.

Începând cu anul 1926, vicepreședinții care aveau să ducă mai departe onoranta și dificila misiune de a conduce Jockey Club Român și destinele curselor de galop, erau Barbu Catargi si Constantin Argetoianu; cei care aveau să conducă împreună până la tragicul sfârșit din 1946-1947!

Jockey Club Român era implicat de la firul turfului de pe pista de Derby, unde se întreceau cei mai buni cai Pursânge Englez din România, și nu numai, până în saloanele moderne ale noului sediu din strada Episcopiei nr. 9. În acest nou sediu, inaugurat cel mai probabil în octombrie-noiembrie 1929, Jockey Clubul organiza anual unul dintre cele mai exclusiviste baluri din București și România. Și, datorită relațiilor foarte bune cu Familia Regală a României și a pozițiilor unor membri în structura de conducere a Bucureștiului și a țării, Jockey Club Român devenise o instituție foarte puternică și foarte respectată.

Perioadă înfloritoare a curselor pe hipodrom

Drept dovadă, în data de 1 iulie 1930 apare ,,Legea pentru autorizarea alergărilor de cai și a pariurilor’’. Legea care recunoștea și din punct de vedere tehnic Jockey Club Român ca instanța conducatoare a alergărilor de cai din România, a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 144, din 2 iulie 1930. Tot în 1930, aflăm de la dl Manole Filitti că Jockey Club Român și-a atins numărul maxim, ajungând la 333 de membri.

Este o perioadă înfloritoare pentru Jockey Club Român, pentru Hipodromul Băneasa și pentru cursele de galop. Drept dovadă a faptului că evoluția fenomenului hipic a fost constant în creștere vă prezentăm câteva date de referință pentru perioada 1919-1933:

•567 reuniuni hipice (în medie 38 de zile de alergări pe an)

•4.053 de curse de galop (în medie 270 de curse pe an)

•4.227 de cai în antrenament (în medie 281 de cai pe an)

•176.000.000 de lei a fost valoarea premiilor oferite (în medie 12.000.000 lei pe an). De menționat că fără pariuri nu s-ar fi ajuns aici, pariurile reprezentând un element esențial în industria ,,horse racing’’!

Totul evolua, iar numărul cailor se îndrepta spre 1000, ajungând în perioada anilor 1940 chiar la 1.000 de cai Pursânge Englez (Thoroughbred) și aproximativ 45 de proprietari. Dintre aceștia se distingeau George Negropontes, generalul Gheorghe Moruzi și Simon Schwartz.

Firdaussi- etalonul regal

În această perioadă, cel mai răsunător import îl face Familia Regală a României în anul 1938, cand îl aduce în România pe Firdaussi, cel care a avut o carieră impresionantă în Anglia și cel care va da în România patru caștigători de Derby la rând. Odată cu acest import din Anglia al Familiei Regale, Jockey Clubul importă din același loc 12 mânji pe care îi vinde la licitație.

Firdaussi
Firdaussi – Pursângele Regal al României

Totul galopa, atât la Jockey Club Român, cât și la Hipodromul Băneasa! Putem afirma că perioada anilor 1940 a fost (probabil) cea mai prosperă pentru Jockey Club Român, Hipodromul Băneasa și mai ales pentru cursele de galop. Afirmația noastră este susținută de numărul cailor Pursânge Englez, de numărul de curse, de numărul proprietarilor, de premiile acordate de Jockey Club, de valoarea jocheilor și antrenorilor…etc.

Generalul Gheorghe Moruzi

Tot în această perioadă, cursele de galop și toată suflarea turfistă, aveau să primească, poate, cea mai frumoasă declarație de dragoste! Și anume, dragostea infinită pentru caii Pursânge și pentru cursele de galop, l-a determinat pe generalul Gheorghe Moruzi să ceară prin testament ca să fie incinerat, iar cenușa să-i fie împrăștiată pe pista Hipodromului Băneasa chiar în dreptul potoului.

Generalul Moruzi și calul Toiag (câștigătorul Derby-ului din 1934)

Dorința i-a fost îndeplinită de vicepreședintele Jockey Club, Barbu Catargi. S-a întâmplat în preajma anului 1940, într-o perioadă în care cursele de galop deveniseră un mod de viață pentru foarte multă lume, căpătând o importanță economică și socială la care, probabil, nici marele Alexandru Marghiloman nu s-ar fi așteptat.

Perioada dificilă a războiului

Totuși, după această perioadă de glorie, urmează o perioadă grea pentru cursele de galop, datorându-se celui de-al Doilea Război Mondial.

Vedere aeriană din timpul bombardamentelor din anul 1944

Cu toate că războiul era în desfășurare și era tot mai greu să organizezi reuniuni la Hipodromul Băneasa, cei din Jockey Club, susținuți și de Familia Regală fac eforturi foarte mari pentru a continua organizarea curselor de galop.

În această perioadă foarte grea, Jockey Club a închiriat terenuri și a mai construit grajduri cu boxe (în 1943 erau aprox. 160 de boxe) pe care le închiria la prețuri modice, a continuat importul de mânji (yearlingi) oferindu-i la licitații și suportând o parte din cheltuieli și, chiar oferea furaje gratuit sau la prețuri foarte mici. De asemenea, a construit locuințe sociale pentru angajați, punându-le la dispoziție la niște prețuri foarte mici ca să-și permită și cei cu probleme financiare foarte mari. Și, foarte important, a înființat o casă proprie de ajutor pentru antrenori, jochei și băieții de grajd (îngrijitorii).

Eforturile depuse de Jockey Club au fost sprijinite și de Familia Regală. De menționat că începând cu 1942, Herghelia Regală de la Periș a oferit gratuit pentru crescătorii particulari monte cu trei dintre cei mai buni armăsari pe care îi deținea (Firdaussi, Boer Bibi și Arkania). Rezultatele au apărut imediat, iar în 1945, Motan (din Firdaussi) câștiga Derby Român pentru un proprietar privat, pentru domnul Emil Ottulescu.

Atmosfera Hipodrom Băneasa
Câștigătorul după cursă,  Hipodromul Băneasa. Arhivele Naționale

Distrugerea treptată

Obiectul principal fusese atins, trecerea cu bine de perioada celui de-al doilea Război Mondial; dar asta numai până în 1946-1947! După această perioadă, bravii membri ai Jockey Club Român nu prea au mai putut face mare lucru, deoarece noul regim avea să înceapă distrugerea Jockey Club Român, a ,,sportului regilor’’ și a Hipodromului Băneasa. Ciuma roșie venită din vecini avea să înceapă cu membrii Jockey Club, apoi cu sediul Clubului pe care îl ocupă abuziv și de unde confiscă tot ce găsesc.

În decembrie 1946 bilanțul economic al Jockey Club Român în economia țării era impresionant, era de peste 2.300 de miliarde de lei, clădirea sediului din strada Episcopiei nr. 9 era evaluată la aproximativ 3 milioane de lei, iar averea Jockey Clubului în momentul naționalizării se ridica la aproximativ 2 miliarde de lei.

După ce s-au debarasat de tot ce înseamnă Jockey Club Român, inclusiv de nume, acesta dispărând începând cu anul 1948, s-au orientat către Hipodromul Băneasa. Iar în 1949 are loc prima amputare, mai exact, au ciuntit pista de Derby, pentru a se construi ,,ceva’’. Prin urmare, apare în perioada 1951-1952 o constructie denumită ,,Casa Scânteii’’, în cinstea noilor cotropitori sovietici!?!

Sursa: Agerpres
Cai la antrenament pe hipodrom (vedere din tribuna Hipodromului Băneasa) Sursa: https://www.facebook.com/ImaginiBucuresti/

Ultimul Derby Român

Ultimul Derby Român desfășurat pe pista originală de Derby (2.400m) s-a alergat în 1949 și a fost câștigat de POEZIA. Iar ultimul Derby Român alergat la Hipodromul Băneasa a fost în ziua de 26 iunie 1960, ulterior urmând dezastrul …, dispariția Hipodromului Băneasa.

Următoarele două fotografii sunt printre ultimele făcute la ,,templul alergărilor de cai’’. Ultima câștigătoare a Derby-ului Român este PALMIRA.

PALMIRA
PALMIRA pe potou

În acel sfârșit de 1960 și început de 1961, odată cu dispariția Hipodromului Băneasa, Bucureștiul avea să-și piardă o parte a istoriei, o parte a identității și avea să se îndepărteze și mai mult de marile capitale europene. Și astfel, o tradiție veche avea să se dilueze forțat, nu voit. Dar nu a dispărut, deoarece această tradiție a calului este legată genetic de noi și nu va dispărea niciodată.

Succese internaționale

Dragi cititori, un hipodrom este parte importantă a fiecarei capitale civilizate din toate punctele de vedere: istoric, cultural, socializare, relaxare, de îmbunătățire a rasei cailor, economic …etc. Suntem în anul 2021 și Bucureștiul continuă să fie cam singura capitală europeană fără hipodrom. La sfârșitul anului trecut, în trei decembrie mai exact, s-au împlinit exact 60 de ani de când s-au alergat ultimele curse de galop la București.

Doar prin selecția făcută în curse oficiale cu public la Hipodromul Băneasa rasa Pursânge Englez s-a îmbunătățit și cursele de galop s-au dezvoltat, România ajungând la un moment dat cea mai bună țară la curse de galop din centrul și estul Europei.

De exemplu, România a câștigat primul Miting Internațional pentru curse de galop din centrul și estul Europei.

Primul Miting Internațional de Galop din centrul și estul Europei s-a desfășurat în septembrie 1951 la Budapesta. La acest prim miting internațional România a câștigat 7 din cele 12 curse și astfel, a obținut titlul de cea mai bună țară la curse de galop din centrul și estul Europei.
Victoria lui EPIGON, jocheu Vasile Huțuleag, antrenor Ion Gheorghe, este una dintre cele mai mai mari victorii 100% românești din istorie pe un hipodrom din afara țării. Este victoria care ne-a asigurat câștigarea primului Miting Internațional de Galop.

EPIGON, câștigătorul celei mai lungi curse, Premiul Varșovia (3200 m)

În 1952, mitingul s-a ținut în Polonia. La Varșovia, caii și jocheii din România au câștigat opt curse, aducând României din nou titlul de cea mai bună țară la galop din centrul și estul Europei.

Aceste reușite istorice, se datorează selecției și îmbunătățirii rasei făcute în decursul zecilor de ani de muncă, în special de la Hipodromul Băneasa.

Chiar dacă declinul rasei Pursânge (Thoroughbred) și a curselor de galop începuse serios, în România încă mai erau cai, jochei și antrenori de valoare. Acești cai Pursânge proveneau acum în special de la Herghelia Cislău, care începând cu anul 1945 se specializase în Pursânge Englez, iar după 1946 primise multe exemplare valoroase.

Titlurile menționate mai devreme ne plasau în Europa imediat după Marea Britanie și Franța.

Ultimele performanțe notabile au fost la Budapesta în 1958, unul dintre performeri fiind GAL, câștigătorul Derby-ului Român din acel an.

GAL – câștigătorul Derby-ului din 1958

Vestal, câștigătorul a două curse la Mitingul Internațional de la Budapesta din anul 1958

Iar când ne venise și nouă rândul să organizăm acest miting…, n-a mai fost să fie!

Dispariția hipodromului

Din data de trei decembrie a anului 1960 nu s-a mai alergat …, la scurt timp demolarea hipodromului. Hipodromul Băneasa a fost distrus, iar fără ,,templul alergărilor de cai’’ turful românesc devenea istorie.

Programul ultimei zile de curse de galop de la Hipodromul Băneasa
Hipodrom Romexpo
Ultima privire spre ceea ce a fost Hipodromul Băneasa. În partea din stânga a imaginii se poate vedea pista, iar pe mijlocul imaginii se pot vedea castanii care formau aleea pe care oamenii veneau odinioară la Hipodromul Băneasa – https://turistinbucurestiro.blogspot.com/

Restartul curselor de galop

A urmat o pauză forțată de 35 de ani, iar începând cu 1996 s-au organizat din nou curse de galop, de data aceasta la Hipodromul Mangalia. Jockey Club Român s-a implicat în organizarea logistică a spațiului, a finanțat refacerea padocului, a boxelor și chiar a oferit un Starting Gate. A fost pentru prima dată în istorie când s-a folosit Starting Gate-ul în România.

Sursa: Jockey Club – cursele de la Hipodromul Mangalia. Utilizarea în premieră a start gate-ului

Jockey Club Român a organizat curse mai reușite în perioada anilor 2000 (1999-2001), reușind chiar organizarea ,,Alergarea Derby-ului’’ (Derby 2000) și chiar ,,Premiul Jockey Club’’.

Premiul ,,Alergarea Derby-ului’’ (Derby 2000), considerat ca primul Derby Român după 40 de ani, a fost câștigat de DATINA.

Datina
DATINA – sursa foto dr. Ilie Georgescu
Alergările de la Mangalia 2000 – Sursa: Jockey Club
Sursa: Jockey Club – cursele de la Hipodromul Mangalia
Sursa: Jockey Club – cursele de la Hipodromul Mangalia

Lucrurile începeau să se lege și chiar să se dezvolte, drept dovadă că se organizase peste 50 de reuniuni, cu aprox. 350 de curse. Erau aprox. 100 de cai partanți în fiecare an, antrenori și un numar important de jochei.

Dar bucuria turfiștilor n-a durat prea mult, pentru că totul s-a oprit și a urmat o nouă pauză, de care nimeni nu avea nevoie.

Abia începând cu a doua parte a anului 2017, Galop România și Asociața Română a Calului Arab de Curse (A.R.A.C.), în colaborare cu Complex Hipodrom Ploiești, au organizat câteva curse de galop demonstrative la noul Hipodrom Ploiești.

Vedere din tribuna Hipodromului Ploiești

Apoi, începând cu anul 2018, în organizarea curselor a apărut și Federația Hipică Română (F.H.R.) și bineînțeles, cum era natural și logic, a început să se implice din ce în ce mai mult Jockey Clubul Român. Un eveniment important s-a întâmplat în primăvara anului 2019 când, după ceva timp, Stud Book-ul rasei Pursânge Englez (Thoroughbred), a revenit acasă, adică la Jockey Club Român.

Cursă de galop – Hipodromul Ploiești

În neuitatul și greul an pandemic 2020, F.H.R. și A.R.A.C. au reușit să organizeze câteva curse de galop pentru caii Pursânge Arab (Arabian Purebred), iar spre sfârșitul anului Jockey Club Român a organizat trei curse pentru caii Pursânge Englez (Thoroughbred).

Cursele de galop Hipodromul Ploiești 2020
Start în cursă de galop, Hipodromul Ploiești
Cursele de galop Hipodromul Ploiești 2020
Startul într-o cursă la Hipodromul Ploiești  Sursa: Jockey Club Român

În anul 2021 situația a fost similară celei din anul 2020. Adică, numărul de curse a fost unul redus, dar satisfăcător, având în vedere situația actuală de la noi!

Sursa: Jockey Club Român

Știrea anului 2021 și foarte important pentru viitorul curselor de galop de la noi este că, legendarul Jockey Club Român a fost recunoscut ca membru asociat în cadrul Federației Hipice Europene și Mediteraneene, instituție subordonată International Federation of Horseracing Authototies (IFHA). Jockey Club Român este membru cu drepturi depline în cadrul IFHA încă din anul 1993. Prin urmare, sunt trei lucruri care legitimează Jockey Club Român: Istoria, Stud Book-ul rasei Pursânge Englez (Thoroughbred) și IFHA.

După această ultimă știre minunată, intrăm în linie dreaptă și ne apropiem de potou cu articolul, dar înainte să trecem potoul, vrem să vă dăm mai multe detalii despre cele mai importante curse de galop din istoria noastră, Derby Român și Premiul Jockey Club.

DERBY-ROMÂN

Cea mai importantă cursă de galop de la noi a fost și trebuie să fie în continuare Derby Român.

Se consideră că primul Derby la noi s-a alergat în 1875, și cam așa este, deoarece atunci a fost prima cursă dedicată cailor Pursânge născuți și crescuți în țară și, sub aceleași condiții de vârstă și greutate. Totuși, abia în anul 1896 s-a alergat pentru prima dată sub denumirea de Derby-Român și pe distanța clasică de 2400 m. După prima ediție, când s-a numit ,,Premiul București’’, și până în 1895, Derby Român s-a alergat cu denumirea ,,Premiul Societății de Încurajare (Derby)’’.

Prin urmare, în anul 1896, cea mai importantă alergare din lume, Derby-ul, s-a alergat și la noi pentru prima dată pe distanța clasică de 2400 m și sub denumirea de Derby-Român. Din acel moment și până în prezent, Derby-ul Român este cea mai importantă cursă de galop și este rezervat cailor de trei ani, născuți și crescuți în România. Singura excepție este că se permite și cailor importați în anul nașterii, dar doar celor care au fost trecuți în Stud Book-ul român al rasei și care au fost crescuți și antrenați la noi. Cel mai bun exemplul îl reprezintă legendarul ZORI DE ZI, care a fost importat în anul nașterii (1910), fiind crescut și antrenat în România și care, a câștigat Derby-Român în 1913. De-a lungul istoriei au mai fost cazuri, dar cel al lui ZORI DE ZI este cel mai renumit.

O altă regulă importantă legată de Derby este că iepele au o descărcare de 1,5-2 kg (de obicei 2kg) față de armăsari pentru a echilibra șansele în cursă, iar jocheii nu trebuie să cântărească mai mult de 58 kg.

De-a lungul timpului, Derby-ul Român s-a desfășurat în luna iunie sau pe la sfârșitul lunii mai, dar cele mai multe ediții s-au alergat în luna iunie.

Derby-uri la Hipodromul Băneasa Întotdeauna s-a alergat în ziua de duminică, pe iarbă (turf), pe suprafață plată și pe mâna stângă și, în fiecare an era cel mai așteptat și râvnit premiu de la Hipodromul Băneasa. Participau la marele eveniment chiar și peste 20.000 de spectatori, ajungându-se la un momendat chiar la aprox. 30.000 de oameni.

Hipodromul Băneasa în duminica Derby-ului Român

Cea mai cea cursă!

După cum am mai spus, cea mai importantă cursă a fost încă de la început Derby Român, care s-a alergat pe distanțele de 2000 m (1875-1887) și 2200 m (1888-1895), iar începând din 1896 s-a alergat pe distanța clasică de 2400 m. Cel care a câștigat cele mai multe Derby-uri și cele mai multe curse de galop din istorie a fost Alexandru Marghiloman, supranumit și ,,părintele hipismului românesc’’. Alexandru Marghiloman a câștigat în timpul vieții de 25 de ori Derby Român, iar după decesul său (10 mai 1925), un cal care se născuse cu puțin timp înainte ca el să moară a câștigat în 1928 ultimul Derby Român pentru Grajdul Marghiloman, al 26-lea. Alți mari câștigători de Derby Român au fost: colonelul Constantin Blamberg, George Negropontes, Simon Schwartz, generalul George Moruzzi, Herghelia Regală Periș-Scroviștea, Emil Ottulescu, Herghelia Cislău.

REMARCAȚII DERBY-ului

Ca și jochei s-au remarcat: Aristide Cucu, Nicolae Ilinca, Vasile Huțuleag, Mihai Câmpeanu, Ștefan Botescu, Gogu Stoian. Iar ca antrenori îi amintim pe: Ion Pinka, Ion Gheorghe, Ștefan Ujvary, Nicolae Verone, Titi Cornea, Gheorghe Enescu. Dintre caii pursânge campioni care au făcut memorabile alergările Derby-ului Român îi amintim pe: Gizelda (1875), Mars II (1881), Meteor (1883), Loteria (1889), Cartuș (1890), Paradox (1896), Ardeal (1900), Argeș (1901) Mărășești (1904), Val Vârtej (1907), La Catherina (1909), Vifor (1910), celebrul ZORI DE ZI (1913), Dristor (1916), Ghici? (1922), Lefter (1924), Banu Mărăcine (1926), Ghiaur (1928), Coquin (1930), Leu (1932), Toiag (1934), S.O.S. (1940), Boier Bibi (1941), Motan (1945), Fantastic (1947), Mușchetar (1948), Poezia (1949), Epigon (1950), Petrică (1955), Pușa (1957), Gal (1958), Palmira (1960), Datina (2000).

Câștigătorii Derby Român 

Anul cursei Numele calului Culoare Sex Anul nasterii Tata Mama Proprietar
1960 Palmira murg inchis F 1957 Argus Penicilina Herghelia Balc
1959 Pardubice murg M 1956 Gradivo Perdita Herghelia Cislau
1958 Gal Murg M 1955 Rival Galina Herghelia Cislau
1957 Pusa Murg inchis F 1954 Epigon Polka Herghelia Slobozia
1956 Capra Murg F 1953 Petrus Capua Herghelia Cislau
1955 Petrica Murg M 1952 Cordon Rouge Poenita Herghelia Cislau
1954 Mac II Murg M 1951 Rival Morarita Herghelia Cislau
1953 Sorin II Murg M 1950 Rival Sorcova Herghelia Cislau
1952 Matador Murg M 1949 Brancas Malina Herghelia Cislau
1951 Commandor Murg M 1948 Martalocz Capua Herghelia Cetina
1950 Epigon Murg M 1947 Cordon Rouge Elada Herghelia Afumati
1949 Poezia Murg F 1946 Arkina Poenita Herghelia Scrovistea
1948 Muschetar Roib M 1945 Firdaussi My Lass Ecaterina Guliano
1947 Fantastic Murg M 1944 Firdaussi Frusinica Herghelia Peris
1946 Mosquito Roib M 1943 Firdaussi My Lass Emil Ottulescu
1945 Motan Roib M 1942 Firdaussi My Lass Emil Ottulescu
1944 Golf Murg inchis M 1941 Son In Love Gospodina A. Dumitras
1943 Burgund Sur M 1940 Birmah Biskra Grajdul Bucegi
1942 Foisor Sur M 1939 Birmah Fairy Tale Herghelia Peris
1941 Boer Bibi Roib M 1938 Epinard Buland Bibi Herghelia Peris
1940 S.O.S. Murg M 1937 Satrap Sirenetta S. Scwartz
1939 Halmei Roib M 1936 Bou Jeloud Haimana I. Vidrighin
1938 Ostean Murg M 1935 Satrap Orange Flower R. Polizu-Micşuneşti
1937 Bastard Murg M 1934 Defensor Gogorita V. Moisescu
1936 Gorgos Murg M 1933 Ghiaur Genevieve G. Dumitrescu
1935 Pipico Roib M 1932 Sanskrit Lenuta G. Negropontes
1934 Toiag Murg M 1931 Blue Boy Tamborina G. Moruzzi
1933 Scarba Mica Murg M 1930 Prince D`Orange Sirena G. Scwartz
1932 Leu Murg M 1929 Light Hand Colienne C. Negropontes
1931 Bar Le Duc Roib M 1928 Prince D`Orange Barcika C. Diamantescu
1930 Coquin Murg M 1927 Favara Code Schlesinger
1929 Satrap Murg M 1926 Predicateur Szerencse Herghelia Balc
1928 Ghiaur Murg inchis M 1925 Zori-De-Zi Garoafa Grajdul Marghiloman
1927 Maltezi II Murg M 1924 Defensor Morelli Herghelia Sasca
1926 Banu Maracine Roib M 1923 Tokfilko Bistrita G. Schwartz
1925 Lulli Murg M 1922 Swynford Grassy G. Negropontes
1924 Lefter Murg M 1921 Zori-De-Zi Lalea Alexandru Marghiloman
1923 Taifun Murg M 1920 Call O`The Wild La Tourbie V. Maltezeanu
1922 Ghici? Murg M 1919 Zori-De-Zi Garoafa Alexandru Marghiloman
1921 Flasneta Murg F 1918 Dristor Flamura Alexandru Marghiloman
1920 Roscova Murg F 1917 Zori-De-Zi Ramura Alexandru Marghiloman
1919 Fluieras Murg M 1916 Imari Flaura C. Răzvan
1918 Fara curse
1917 Fara curse
1916 Dristor Murg M 1913 Solon Dina  Alexandru Marghiloman
1915 Frasin Murg M 1912 Solon Finlas Alexandru Marghiloman
1914 Fleac Murg inchis M 1911 Solon Flamura Ch. Durnell
1913 Zori-De-Zi Murg M 1910 Collar Mrs. Despard Alexandru Marghiloman
1912 Whisky Murg M 1909 Solon Winifred Herghelia Albatros
1911 Freamat Murg M 1908 Solon Finlas Alexandru Marghiloman
1910 Vifor Murg M 1907 Solon La Vedette Alexandru Marghiloman
1909 La Caterina Murg F 1906 Collar Manacle G. Negropontes
1908 Whig Murg M 1905 Collar Winifred Alexandru Marghiloman
1907 Val Vartej Murg M 1904 Solon La Vedette Alexandru Marghiloman
1906 Tina Roib F 1903 Enterprise Irish Rose Alexandru Marghiloman
1905 Stanca Murg F 1902 Callistrate Sagesse Alexandru Marghiloman
1904 Marasesti Murg M 1901 Raconteur Lady Commissioner Alexandru Marghiloman
1903 Esquil Murg M 1900 Raconteur Lady Commissioner Alexandru Marghiloman
1902 Cobzar Roib M 1899 Sledge Cobweb Alexandru Marghiloman
1901 Arges Roib M 1898 Sledge Arrivee Alexandru Marghiloman
1900 Ardeal Roib M 1897 Goum Arrivee Alexandru Marghiloman
1899 Melinigue Murg M 1896 Sledge Mlle. Clairon Alexandru Marghiloman
1898 Eole Murg M 1895 Volant Unda M. Marescu
1897 Pajera Murg F 1894 Sledge Pajtasne Alexandru Marghiloman
1896 Paradox Roib M 1893 Villeroy Pajtas Alexandru Marghiloman
1895 Oltu Roib M 1892 Poulet Landrecies M. Marescu
1894 Darling Murg F 1891 Indien Piccadily N. Vlădoianu
1893 Partisan Roib M 1890 Chalumeau Pajtasne Alexandru Marghiloman
1892
1891 Saint-Cyrien Roib M 1888 Bolador Saint-Cyrienne Alexandru Marghiloman
1890 Cartus Murg M 1887 Gareth Oceana M. Marescu
1889 Loteria Murg F 1886 Gantelet Lady Bess A. Marghiloman
1888 La Gondola Murg F 1885 Gantelet Oceana C. Blamberg
1887 Vijelia Roib F 1884 Touchet Vittoria C. Blamberg
1886 Lord Byron Murg M 1883 Philammon Lady Bess C. Blamberg
1885 Prim Murg M 1882 Gantelet Pyrenees C. Blamberg
1884 Ouragan Negru M 1881 Gitano Galauca C. Blamberg
1883 Meteor Roib M 1880 Feu D`Amour L`Ingenue C. Blamberg
1882 Monarque Murg M 1879 Octave Yalva C. Blamberg
1881 Mars II Murg M 1878 Mirabeau Miss Froylac Alexandru Marghiloman
1880 Vesta Murg F 1877 Octave Validee C. Blamberg
1879 Roland II Roib M 1876 Roland Dusinca Ion N. Lahovary
1878 Fara curse
1877 Fara curse
1876 Cora Murg F 1873 Octave Alice C. Blamberg
1875 Gizelda Murg F 1872 Royale Navarre Miss Anette Alexandru Bals

Curiozități legate de Derby

Primul Derby, cel din 1875, s-a disputat între doi cai, două iepe de la Iași.

Primul cal sur (gri) care a câștigat un Derby Român a fost Argeș al lui Alexandru Marghiloman în 1901.

Dintre cele 82 de ediții a celei mai importante curse de galop (Derby Român), 64 au fost câștigate de armăsari și 18 de iepe (prima și ultima ediție au fost câștigate de iepe).

Dintre cei 82 de cai câștigători ai Derby-ului, au fost 52 de murgi, 5 murgi închiși, 21 roibi, 3 suri și 1 negru.

Cel mai bun timp scos de un câștigător al Derby-ului pe distanța de 2400 m a fost de 2:30, Sorin II în 1953. În continuare vă prezentăm câteva imagini cu câștigării Derby-ului Român, iar articolul complet despre Derby Român este următorul: DERBY ROMÂN.

Premiul Jockey Club

Al doilea premiu ca importanță este prestigiosul Premiul Jockey Club, care după denumire este cel mai vechi, datând din 12 octombrie 1875. De reținut, Premiul Jockey Club, 12 octombrie 1875.

Cel dintâi Premiul Jockey-Club s-a alergat pe câmpul de la Floreasca (câmpia Colentinei…) pe distanța de 3000 m, iar câștigătorul a fost armăsarul MIRABEAU al lui Alexandru Balș, importat de la grajdul Rotschild din Franța.

Deși la început s-a alergat pe distanță mare, pe 3000 m, în timp s-a ajuns să se alerge pe distanțe de 2100, 2200 sau 2300 m. Excepție făcând doar perioada anilor 2000, când Bob al domnului doctor Georgescu a câștigat pe o distanță mai mică, pe 1600 m.

Încă din 1875 a fost o alergare internațională și mereu a avut un fond de premiere foarte mare.

Marele Premiu Jockey Club este al doilea ca importanță și foarte râvnit din mai multe motive:

  • distanța destul de mare (2100, 2200 sau 2300 m);
  • participă elitele generațiilor, adică cei mai buni cai de 3 ani și peste, indiferent de sex;
  • este o alergare cu handicap pentru echilibrarea șanselor;
  • putem avea în aceeași cursă câștigători de Derby din ani diferiți;
  • pot participa și cai din afara țării, dar cai cu rezultate bune și cu vârsta de minim 3 ani;
  • premiile sunt pe măsură, fiind oferite de prestigiosul Jockey-Club Român;
  • vechimea Premiului Jockey Club (12 octombrie 1875);
  • este un premiu care îți dă posibilitatea să ți-l ,,aperi’’ sau să îți iei ,,revanșa’’. Sau, să fie câștigat de mai multe ori la rând, ceea ce ar însemna o raritate. De exemplu, niciun cal nu a reușit în istorie să câștige trei Premii Jockey Club la rând, cu excepția magnificului ZORI DE ZI.

Lista câștigătorilor Premiul Jockey Club Român

AN SEZON CALUL SEX ORIGINEA PROPRIETAR ANTRENOR JOCHEU
1875  TOAMNĂ MIRABEAU M PACE și JENNY ALEXANDRU BALS
1876 ZEBRA F ZETLAND și WAVE BARON BELLA WESSELENYI
1877 NU AU FOST ALERGĂRI DIN CAUZA RĂZBOIULUI DE INDEPENDENȚĂ
1878
1879 PRIMĂVARĂ INDECIS II M MONITEUR și ECHINOQUE NICOLAE FLEVA
TOAMNĂ RUDI M STANLEY și CANACE NICOLAE FLEVA & G. PITIȘTEANU
1880 PRIMĂVARĂ CHARBONIER M DUTCH SKATER și NEMEA COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
TOAMNĂ RUDI M STANLEY și CANACE NICOLAE FLEVA & G. PITIȘTEANU
1881 PRIMĂVARĂ RUDI M STANLEY și CANACE NICOLAE FLEVA & G. PITIȘTEANU
TOAMNĂ CAYUGA F SEE SAW și VIOLET COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
1882 PRIMĂVARĂ CANOTIER M TROCADERO și CANOTIERE ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ QUEEN MARY F PELL-MELL și MISS MARY COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
1883 PRIMĂVARĂ H.C. M HENRY și CORA CONSTANTIN IZVORANU ȘI MIHAI LAPTEW
TOAMNĂ QUEEN MARY F PELL-MELL și MISS MARY COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
1884 TOAMNĂ QUEEN MARY F PELL-MELL și MISS MARY COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
1885 NU S-A OFERIT PREMIUL JOCKEY-CLUB
1886 PRIMĂVARĂ CUBA F SPRING-FIELD și CROISADE COL. CONSTANTIN BLAREMBERG
1887 TOAMNĂ TUNDER F ORDEAL și TUNICA C. WOOD
1888 PRIMĂVARĂ DIDI F GUNNENSBURY și DIBDAB ALEXANDRU CATARGIU
TOAMNĂ ALLEIU M RECORDER și ALICA ALEXANDRU CATARGIU
1889 PRIMĂVARĂ VOLANT M DON CARLOS și VOLAGE M. MĂRESCU
TOAMNĂ SA GRACE F MOURLE și GRACE ALEXANDRU ȘI MIHAI MARGHILOMAN
1890 PRIMĂVARĂ COBWEB F PRUDHOMME și ARAIGNEE ALEXANDRU ȘI MIHAI MARGHILOMAN
TOAMNĂ REINE GABRIELLE F KING-LUD și QUEEN ALEXANDRU ȘI MIHAI MARGHILOMAN
1891 PRIMĂVARĂ ST. CRYIEN M BOIADOR și SAINT-CRYIENNE ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ ST. CRYIEN M BOIADOR și SAINT-CRYIENNE ALEXANDRU MARGHILOMAN
1892 PRIMĂVARĂ RUPPERT M CHARIBERT și SAPHIRA CONSTANTIN MĂRESCU
TOAMNĂ GALLIA F FRADIVNOLO și ADA M. MĂRESCU
1893 PRIMĂVARĂ HUGUES CAPET M VIGNEMALE și HERMINE MIHAI MARGHILOMAN
TOAMNĂ MORTADELLA F ATLANTICA și JAPONICA ALEXANDRU MARGHILOMAN
1894 PRIMĂVARĂ MADEMOISELLE DE JONVILLE F JONVILLE și MIREILLE C. MICLESCU
TOAMNĂ MADEMOISELLE DE JONVILLE F JONVILLE și MIREILLE C. MICLESCU
1895 PRIMĂVARĂ OLTU M POULET și LANDRECIES M. MĂRESCU
TOAMNĂ BERTHE II F PATRIARCHE și SUZANNE ALEXANDRU MARGHILOMAN
1896 PRIMĂVARĂ LILLIPUT M GULLIVER și DRACENA C. MICLESCU
TOAMNĂ DAISY BELL F KENDAL și MISS-MORGAN CAP. PĂIANU
1897 PRIMĂVARĂ SAGESSE F SLEDGE și SA GRACE ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ SAGESSE F SLEDGE și SA GRACE ALEXANDRU MARGHILOMAN
1898 PRIMĂVARĂ ETINCELLE II F ARTOIS și EGALITE N.A. PAPADAT
TOAMNĂ DAISY-BELL F KENDAL și MISS-MORGAN CAP. PĂIANU
1899 PRIMĂVARĂ SAGESSE F SLEDGE și SA GRACE ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ BISCUIT M MISPAH și TEA CUP G.G. PLESSEA
1900 PRIMĂVARĂ BLAGUE F SORRENTO/LE CAPRICORNE și DICTION CAP. PĂIANU
TOAMNĂ BLAGUE F SORRENTO/LE CAPRICORNE și DICTION CAP. PĂIANU
1901 PRIMĂVARĂ IZEL F UPAS și ZELANDAISE G.G. PLESSEA
TOAMNĂ MARIOARA F SIMONIAN și MORTADELLA ALEXANDRU MARGHILOMAN
1902 PRIMĂVARĂ EDWIN M SLEDGE și ELISA ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ BRISTOL M MONARQUE și NELLY COPE LT. GHEORGHE MORUZI
1903 PRIMĂVARĂ FLAG M FLORIZEL II și AGGIE GEORGE NEGROPONTES
TOAMNĂ FLAG M FLORIZEL II și AGGIE GEORGE NEGROPONTES
1904 PRIMĂVARĂ NEWMARKET M RAVENSBURY și BRUYERE LT. GHEORGHE MORUZI
TOAMNĂ ANTIUM F POLYGONE și ALICE ALEXANDRU MARGHILOMAN
1905 PRIMĂVARĂ THERESE F CYLLENE și SUNTAI GEORGE NEGROPONTES
TOAMNĂ GUIPEREUX M PALMISTE și SOUMISE ALEXANDRU MARGHILOMAN
1906 PRIMĂVARĂ MEDELSTONE M MELTON și SCHOOL BOOK LT. GHEORGHE MORUZI
TOAMNĂ BEST LIGHT M LAVENO și ARC-LIGHT GEORGE NEGROPONTES
1907 PRIMĂVARĂ CARAMEL M SIMONIAN și CLAUDIA LT. GHEORGHE MORUZI
TOAMNĂ FLORDONA F FLORIZEL II și NEGOCIATE GEORGE NEGROPONTES
1908 PRIMĂVARĂ WHIG M COLLAR și WINIFRED II ALEXANDRU MARGHILOMAN
TOAMNĂ VIRGINIA F HALMA și DIDO GEORGE NEGROPONTES
1909 PRIMĂVARĂ GIRELLE F WINKFIELD’S PRIDE și DINORAH ALEXANDRU ZĂNESCU
TOAMNĂ ST. JULES M ST. JULIEN și SALABACCA ALEXANDRU MARGHILOMAN
1910 PRIMĂVARĂ GIRELLE F WINKFIELD’S PRIDE și DINORAH ALEXANDRU ZĂNESCU
TOAMNĂ LOVELY F LOVE WISELY și MOUSME GEORGE NEGROPONTES
1911 AUR M CHEVELE D’OR și FAUSTINE GEORGE NEGROPONTES
1912 JESI F TAYLOR și …. ALEX ZISSU
1913 ZORI DE ZI M COLLAR și MISTRESS DESPARD ALEXANDRU MARGHILOMAN CHARLES DURNELL WILLIAM WILLEY
1914 ZORI DE ZI M COLLAR și MISTRESS DESPARD ALEXANDRU MARGHILOMAN CHARLES DURNELL WILLIAM WILLEY
1915 ZORI DE ZI M COLLAR și MISTRESS DESPARD ALEXANDRU MARGHILOMAN CHARLES DURNELL
NU AU FOST ALERGĂRI DIN CAUZA PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL
1917
1918
1919
1920
1921 DEFENSOR M CARABAS și FAIRY SANDS M. MALTEZEANU MAURICE EUDELINE
1922 ZAGREB M THE STORY și CHIL’S DANCE MIHAIL CONSTANDACHE
1923 ZAGREB M THE STORY și CHIL’S DANCE MIHAIL CONSTANDACHE
1924 LEFTER M ZORI DE ZI și LALEA ALEXANDRU MARGHILOMAN
1925
1926 DRAC M ROCKSAVAGE și DESOLATION I. SCHLESINGER G. DAVID I. GOLLEI
1927 MALTEZI II M DEFENSOR și MORELLI HERGHELIA SASKA B. GABENS J. COCKERAM
1928 GHIAUR M ZORI DE ZI și GAROAFA GRAJDUL MARGHILOMAN I. PINKA M. CSILLAG
1929 SATRAP M PREDICATEUR și SZERENCSE HERGHELIA BALC D. WATSON A. PHILLIPS
1930 COQUIN M FAVARA și CODE I. SCHLESINGER G.DIVALD F. HOFBAUER
1931 COQUIN M FAVARA și CODE I. SCHLESINGER G.DIVALD M. CSILLAG
1932 LEU M LIGHT HAND și COLLIENNE GEORGE NEGROPONTES A. PLANNER M. CSILLAG
1933 SCÂRBĂ MICĂ M PRINCE D’ORANGE și SIRENA S. SCWARTZ I. PINKA F. KEOGH
1934 DUDĂU M KENYES și DOINA S. SCWARTZ I. PINKA R. CRISTEA
1935 BUZDUGAN M JOHN BULL și BLUE MATCH N. BRATOSIN J. WILSON O. STEKER
1936 GORGOS M GHIAUR și GENNEVIEVE LT. C. DUMITRESCU J. WILSON R. VINCENT
1937 ȘERBAN M BLUE BOY și SILVANA I. VIDRIGHIN I. GHEORGHE R. VINCENT
1938 NAPLOM M NAPLOPO și QUESETTE HERGHELIA SCROVIȘTEA A. ROMANES N. ILINCA
1939 BUBUREL M PRINCE D’ORANGE și RĂZOARE S. SCWARTZ E. GABOR A. CUCU
1940 BOERU M ADITI și BALDVYLE GEN. V. DOMBROVSCHI J. WILSON R. VINCENT
1941 SIRET M SATRAP și SIRENETA GEN FILIP JACOB L. ROMANO I. TASIM
1942 BIEN ALLER M BASILIQUE și ALEMENE TYRA XENOPOL B. GABENS V. HUȚULEAG
1943 ORATEUR III M AMFORTAS și ORLAS GRAJD PREDEAL I. GHEORGHE T. PAPADOPULOS
1944 MARTALOCZ M MANNAMED și MAGLIA OLGA GEORGESCU F. GILL A. CUCU
1945 CEAHLĂU M BLUE BOY și CELINE Dna E. GIULIANO A. GIULIANO
1946 MOTAN M FIRDAUSSI și MY LASS EMIL OTTULESCU W. GILL J. GILL
1947 FANTASTIC M FIRDAUSSI și FRUSINICA HERGHELIA PERIȘ A. ROMANES ȘT. BOTESCU
1948 DAR M FIRDAUSSI și DOINIȚA GRAJD LUCIA W. GILL V. HUȚULEAG
1949 MAHON M ALMASKA și MAGIC DREAM HERGHELIA BONIDA E. GABOR G. STOIAN
1950 POEZIA F ARKINA și POENIȚA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD SEGARCEA I. PINKA C. IORGA
1951 EPIGON M CORDON ROUGE și ELADA PROPRIETATEA STATULUI HERGHELIA CISLĂU I. GHEORGHE G. STOIAN
1952 ARGUS M CORDON ROUGE și ARȘITA PROPRIETATEA STATULUI HERGHELIA SÂMBĂTA  I. HORVATH V. HUȚULEAG
1953
1954 OMĂT M RIVAL și OPINCA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD BANLOC T. CORNEA G. STOIAN
1955 CHIPAROS M FĂNIȘOR și KITRA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD LUCINDA N. IONESCU M. CÂMPEANU
1956 CHIPAROS M FĂNIȘOR și KITRA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD LUCINDA N. IONESCU M. CÂMPEANU
1957 PUȘA F EPIGON și POLKA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD JEGĂLIA ST. UJVARI M. CÂMPEANU
1958 CAZAC M FANTASTIC și CONTESSINA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD SLOBOZIA E.RADU G. STOIAN
1959 GAL M RIVAL și GALINA II PROPRIETATEA STATULUI GRAJD BANLOC T. CORNEA V. HUȚULEAG
1960 PALMIRA F ARGUS și PENICILINA PROPRIETATEA STATULUI GRAJD JEGĂLIA ST. UJVARI M. CÂMPEANU
1961-1996, perioadă fără curse
1997 BOB M LOBSTAR și BUCOVINA HERGHELIA CISLĂU TIBERIU VIȘAN FLORIN FERARU
1998-1999, perioadă fără Premiu Jockey Club
2000 BOB M LOBSTAR și BUCOVINA BOGDAN GEORGESCU TIBERIU VIȘAN FLORIN FERARU
2001 – prezent, perioadă fără Premiu Jockey Club

După cum se poate vedea din tabelul cu câștigătorii de mai sus, în perioada 1879-1910 Premiul Jockey Club s-a desfășurat de 2 ori pe an, primăvara și toamna. Tocmai de aceea, fiind mai multe ediții, unii cai au reușit să câștige de trei ori.

După 1910, am găsit în analele hipice că s-a organizat doar câte un Premiu Jockey Club anual. În timp s-a dovedit că a fost o decizie înțeleaptă a bravilor membri din Comitetul Alergărilor de a organiza o singură dată pe an Premiul Jockey Club.

După 1910, doar ZORI DE ZI (1913, 1914, 1915) a câștigat de trei ori consecutiv, iar Zagreb (1922 și 1923), Coquin (1930 și 1931), Chiparos (1955 și 1956) și Bob (1997 și 2000) au reușit să câștige de câte două ori Premiul Jockey Club.

ZORI DE ZI
ZORI DE ZI – 1913
Victoria lui ZORI DE ZI în Premiul Jockey Club din anul 1913
ZORI DE ZI în padocul de la Hipodromul Băneasa
COQUIN-1931
BOB – 2000, sursa foto dr. Ilie Georgescu

Ca și în cazul Derby-ului Român, Alexandru Marghiloman a câștigat și Premiul Jockey Club de cele mai multe ori. Don’ Alex a câștigat de 22 de ori Premiul Jockey Club.

Iar ca antrenori și jochei care s-au remarcat în Premiul Jockey Club îi amintim pe următorii:

Antrenori – I. Pinka cu 4 premii câștigate și I. Gheorghe cu 3 premii câștigate;

Jochei – G. Stoian și M. Câmpeanu cu câte 4 premii câștigate și V. Huțuleag cu 3 premii câștigate.

Ultimul Premiu Jockey Club s-a organizat în august 2000 la Hipodromul Mangalia și a fost câștigat de Bob, jocheu C. Gheorghe, proprietar Bogdan Georgescu (fiul dl. dr. Ilie Georgescu). Această alergare a fost ultima mare cursă organizată în România, fiind câștigată (poate) de cel mai bun cal din România post-comunism și (poate) de cel mai bun tânăr jocheu al anilor 2000! Din acea perioadă ne aducem aminte cu plăcere de domnul antrenor Vișan, poate cel mai bun antrenor din acele vremuri!

Chiar dacă au trecut peste 20 de ani de atunci, avem speranța că în curând Jockey Club Român va organiza din nou prestigiosul ,,Premiul Jockey Club” și, sperăm în 2023, cea mai așteptată cursă de galop, ,,DERBY ROMÂN’’.

După cum ați putut vedea în datele găsite și prezentate, istoria curselor de galop din România este strâns legată de Jockey Club Român, cum de altfel este și în Anglia, Franța, America…etc. Articolul dedicat Premiului Jockey Club este următorul: Premiul Jockey Club.

In memoriam, cu admirație și respect!

Înainte de a termina acest articol prin a le mulțumi celor care ne-au ajutat, dorim să reamintim cele mai importante personaje din istoria curselor de galop: Alexandru Marghiloman, generalul Gheorghe Manu, generalul Ioan Emanoil Florescu, baronul Vivian, Grigore C. Cantacuzino, regele Carol I, domnitorul Mihalache (Mihail) Sturdza, domnitorul Grigore Ghica, prințul Suțu, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Alexandru Balș, colonelul Constantin Blaremberg, George Negropontes, generalul Gheorghe Moruzi, Barbu Catargi, Constantin Argetoianu, Manole Filliti, Familia Regală a României (Premiul Regal). De aceste nume mărețe trebuie să ne aducem aminte an de an, iar cea mai bună metodă este organizarea de premii în onoarea lor. Mai sunt și alții, dar cei enumerați au influențat cel mai mult istoria curselor de galop.

De asemenea, trebuie să ne aducem aminte în mod special de cai; de caii Pursânge care au făcut istorie, precum: ZORI DE ZI, Mirabeau, Albatros, Ghiaur, Coquin, Poezia, Epigon, Pușa, Gal și mulți alții!

Acești cai Pursânge n-ar fi ajuns mari campioni fără jochei și antrenori de valoare.

Dintre jochei îi amintim pe: Aristide Cucu, Vasile Huțuleag, Mihai Câmpineanu, Gogu Stoian, Ștefan Botescu, Nicolae Ilinca…etc.

Iar dintre antrenori îi amintim pe: Ion Gheorghe, Ion Pinka, Ștefan Ujvary, Nicolae Verone, Titi Cornea, Gheorghe Enescu…etc.

Și nu în ultimul rând, să ne aducem aminte mereu cu bucurie și mândrie că, în ,,micul Paris’’, am avut ,,micul Longchamp’’, am avut Hipodromul Băneasa. Cel care a rămas în istoria curselor de galop ca ,,templul alergărilor de cai’’ din România.

Hipodromul Băneasa
Intrarea în Hipodromul Băneasa – sursa Jockey Club

Această istorie a curselor de galop va continua, indiferent de vremuri! Visul nostru cel mai mare este ca istoria curselor de galop să continue la mult doritul Hipodrom București!#2025

Ținem să-i mulțumim domnului dr. Ilie Georgescu pentru ajutorul dat în realizarea acestui articol, care va rămâne în istoria/analele turfului din țara noastră; și nu numai!

De asemenea, mulțumim și Jockey Club Român pentru ajutor, în special doamnei secretar Nicoleta Popescu!

Surse:

  • herghelie.ro
  • Alexandru Grigorescu – Odinioară la Băneasa – Editura Mediana – 1996
  • Alexandru Grigorescu – Cândva la Băneasa – Ed. Planeta București – 2008
  • Arhiva personală dr. Ilie Georgescu
  • https://en.wikipedia.org/
  • Jockey-Club Român
  • Realitatea Ilustrată
  • Alegătorul Liber
  • Programul Oficial al Alergărilor din București – 1875
  • Rezultatul Oficial al Alergărilor de Cai – Jockey Club – Tipografia Curții Regale – 1910
  • Calendarul Oficial al Alergărilor pe 1910 – Jockey Club
  • BCU Cluj
  • Gallica.bnf.fr
  • Retronews.fr
  • Arhivele Naționale
  • Alergările de cai (Iasi 1899)
  • Sărbătorile la Români – Simion Florea Marian (1899, Edițiunea Academiei Române)
  • Ziarul Românul 1868
  • www.galeriaportretelor.ro
  • Paul Filip
  • http://imagoromaniae.ro
  • www.braila-portal.ro
  • www.delcampe.net
  • Formula AS
  • AgerPres
  • Imagoro (https://imagoromaniae.ro/imagini/)
  • Ziarul Epoca
  • Ilustrațiunea Română
  • România Liberă
  • www.ziarulmetropolis.ro
  • Gazeta Ilustrată
  • https://www.facebook.com/ImaginiBucuresti/
  • Pe Hipodrom , Alex Doru Ionescu, Nidy Dumitrescu, Editura Litera 1971
  • https://turistinbucurestiro.blogspot.com/
  • https://www.newsbuzau.ro

 

Galop.ro este primul portal on-line din România dedicat exclusiv curselor de galop.

Galop.ro & herghelie.ro

Contact:

Facebook – Galop.ro

E-mail – cursedegalop@gmail.com

Tel. – 0760 112 112

#caipursange #cursedegalop #hipodrom #jockeyclubroman #herghelie #galop #romania

17 Replies to “Istoria curselor de galop din România”

  1. This is a really fantastic article – a brilliant history of horse racing in Romania – very well written and with some great photos. Thank you so much for taking the time and trouble to do this.

    1. Hello from Romania and thank you very much for the nice words! Being only in romanian language, we hope that you understand everything in the article.

      It was and it’s our pleasure to write the romanian horse racing history. It’s our passion, it’s the Thoroughbred Passion.

  2. Speram ca eforul autorului sa nu ramana in zadar, sa fie apreciat de lumea hipismului romanesc si sa aiba repercusiuni pozitive asupra initiativelor viitoare ale acestei activități!

    1. Bună seara și mulțumim! Și noi sperăm la fel, iar dacă nu acum, cu siguranță în viitor eforturile noastre vor fi apreciate și toate articolele vor folositoare generațiilor ce vor veni!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *