– Un jocheu de poveste –

Aflăm începutul poveștii din minunata carte al lui Alexandru Grigorescu – Odinioară la Băneasa. Prin vara anului 1930, la grajdul ofițerului Emil Săvoiu, a venit o femeie amărâtă cu un băiețel cam de 14 ani, ținându-l de mână. Mama copilului l-a rugat insistent pe ofițer să îl ia pe cel mic ca ajutor la grajduri, fiindcă renunțase la școală și nu avea altă preocupare. Și, nici nu dorea să învețe vreo meserie prin oraș. Spunea că îi plac mult caii și că vrea să lucreze la cai. Emil Săvoiu a fost cumva înduioșat de situație și plus că avea nevoie de puțin ajutor, l-a preluat pe băiat la treburile grajdului. Băiatul era tăcut, dar harnic și disciplinat. Tocmai de aceea a și fost poreclit ‘Taciturnul’, că tăcea și făcea.

După vreo patru-cinci luni, colonelul îl urcă în șa și observă că băiatul îi urmează cu atenție toate instrucțiunile și controlează bine caii. Cu un ochi format în ale cailor și în ale oamenilor, ofițerul merge cu încredere la Jockey Club Român și îl înscrie pe băiat ca apprentist (ucenic de jocheu).

Contractul vieții cu Herghelia Periș-Scroviștea

Având deja o carte de vizită bună, cam prin 1932, pe la 16 ani, foarte tânărul nostru erou semnează un contract valoros cu Herghelia Scroviștea, care aparținea Domeniilor Regale. Cu Grigore Capșa coordonator, Alexander Romanes antrenor, Nicolae Ilinca jocheu și cu caii cumpărați de la Johan Schlesinger, echipa Grajdului Palatului era completă și aproape gata pentru a debuta la Hipodromul Băneasa.
Avea să înceapă o decadă de neuitat sub culorile Casei Regale a României. Urmează victorii importante în cursele clasice, însă și un accident al tânărului Ilinca, dar peste care a trecut cu bine. În ciuda accidentului, avea să fie un an bun pentru foarte tânărul jocheu Nicolae Ilinca, reușind să câștige primele curse importante pentru Grajdul Palatului.

Primul Derby Român și primul jocheu român care câștigă Derby-ul

Soarta îi surâde în anul 1935, la doar 19 ani. Grajdul Regal nu avea cal de Derby , așă că lui Ilinca i se permite să alerge cu PIPICO pentru George Negropontes. Nu era un cal pe lista favoriților, însă tocmai de aceea sunt frumoase cursele, că nu mereu câștigă favoriții!

Relatăm din presa vremii:

„Evenimentul hipic care a culminat prin izbânda outsider-ului PIPICO în marea probă clasică. Derby-ul Român 1935 — preocupă
si acum iubitorii acestui sport. Intr ’adevăr rareori această probă a întrunit un număr mai mare de concurenţi cu legitime pretenţii care să mărească interesul unei asemenea competiţii. Cursa a fost urmărită cu viu interes. Favoriţii cursei, stăpâni pe şansele lor, nesocoteau prezenţa lui Pipico căruia cunoscătorii îi atribuiau în chip firesc sarcina de a duce trena colegului de boxă ,,Dor’’ şi-a celorlalţi concurenţi cu pretenţii.
Dar Pipico, admirabil călărit de Ilinca, s’a dovedit a fi cu totul altceva decât l-au considerat cunoscătorii, după ce a acoperit „trena” destul de rapidă a cursei, şi a menţinut avantagiile dobândite în parcurs, pentru a dovedi la potou resurse pe care nu le-a putut avea nici unul din concurenţi. Astfel PIPICO a făcut cursa cum se spune în limbaj hipic „din cap în cap“, într’un select lot de cai, pentru a aduce d-lui Negroponte gloria celui de-al 6-lea Derby câştigat pe turful nostru.” – Ilustrațiunea Română 1935

PIPICO a uimit și tânărul Nicolae Ilinca devine primul jocheu român câștigător în Derby Român (din 1875 până în 1935).

Curse de succes pentru Herghelia Scroviștea

După marea victorie din Derby, Ilinca intră în clubul select al marilor jochei care se luptau pentru cravașa de aur, adică cel mai bun jocheu din țară. Trebuie să menționăm că înaintea lui Ilinca au mai fost doi jochei români cu rezultate bune, R. Cristea și G. Enescu. Mai mult s-a remarcat Radu Cristea, însă chiar și rezultatele lui nu s-au ridicat la nivelul rezultatelor lui Nicolae Ilinca, tocmai de aceea îl considerăm pe ‘Taciturn’ primul mare jocheu român.

În 1936 Taciturnul aduce Grajdului Regal chiar Premiul Regal, urmat de Premiul Jockey Club. În 1938, printre alte premii, a câștigat Premiul Jockey Club și Premiul Arcul de Triumf , ambele cu NAPLOM.

Cu multă muncă și modestie, pe modelul tace și face, Taciturnul Ilinca devenise cel mai de temut adversar al marelui jocheu francez Vincent (cravașa de aur în acea perioadă).

Campionul Derby-urilor

În anul 1939 ratează dintr-o greșeală Derby-ul, cu un cal bun pe nume TARZAN; se întâmplă! Dar în 1941 își ia revanșa și câștigă un nou Derby, cu favoritul BOER BIBI.

Iar povestea nu se oprește aici. Ilinca câștigă al treilea său Derby în 1942 cu FOIȘOR .

Greșeala carierei sale

Era un palmares incredibil pentru un tânăr jocheu român venit de nicăieri. Dar succesul, poate și ceva carențe în educație, îl determină să facă o imensă greșeală. O greșeală care îl va marca toată viața.

Au urmat zile grele pentru această greșeală. Sancțiuni dure din partea Jockey Club, pierderea contractului cu Herghelia Scroviștea și faptul că nu îl mai angaja nimeni.

‘O dată în viață a fost de ajuns să greșesc și asta m-a costat enorm de mult. Așa mi-a fost dată soarta.’

Ultimul Derby

Deși toți îl refuzau, antrenorul E. Gabor de la Grajdul Bucegi (N. Anastasiu) îi mai dă o șansă lui Nicolae Ilinca, chemându-l să îl încalece pe BURGUND. Un Derby incredibil, unde Ilinca și-a pus toată ambiția și a învins chiar în fața calului ȘERBĂNICĂ, proprietatea Hergheliei Scroviștea. A reușit să dea și o cotă mare, de 224 lei pentru 10 lei.

A fost o victorie care să îi vindece rănile, dar campionul nostru nu mai era același om ca înainte. Nu mai era cravașa de aur care bucurase ani la rând atâția și atâția turfiști.

Chiar și după această victorie, avea eticheta cazului Omar și cei mai mulți îl evitau. Mai aleargă sporadic în ultimul deceniu al Hipodromului Băneasa. Autorul Alexandru Grigorescu menționează în cartea sa că s-a reîntâlnit cu el prin 1966 și au depănat amintiri despre fostul Hipodrom și, cum era de așteptat, Nicolae Ilinca încă regreta acea greșeală care l-a costat foarte scump!

Spusele lui: ‘O dată în viață a fost de ajuns să greșesc și asta m-a costat enorm de mult. Așa mi-a fost dată soarta.’

Însă nimeni nu poate să-i șteargă din istorie acei zece ani de glorie (1932-1942). Nicolae Ilinca a fost primul român care a câștigat Derby-ul Român și toate cursele clasice, a fost cravașa de aur a României și fără dubii, a fost primul mare jocheu român, crescut și format la regretatul Hipodrom Băneasa.

In memoriam

Mulțumită familiei am reușit să actualizăm articolul cu informații inedite și imagini personale remarcabile!

• Nicolae Ilinca se căsătorește în anul 1933/1934 cu Gustai Niculina. Toate rudele aveau legaturi cu Hipodromul de la Băneasa. Marele antrenor scoțian A. Romanes, antrenor al Casei Regale, a fost căsătorit cu sora mai mare a Niculinei Ilinca.

• Avem imagini rare cu licențele de jocheu din 1942 și respectiv cea de antrenor din anul 1946.

• Soțiile jocheilor aveau de asemenea privilegii deosebite pe hipodrom, participând la competițiile soților, adevăratele vedete sportive pe hipodrom.

• Niculina și Nicolae Ilinca au avut două fete: Ioana și Irina

• După dispariția completă a fenomenului hipic de la Hipodromul Băneasa, adică începând cu 1961, Nicolae Ilinca a lucrat la aeroportul Băneasa, fiind responsabil de alimentarea aeronavelor cu combustibil.

• Nicolae Ilinca a trăit 71 de ani

• Locul de odihnă veșnică al familiei Ilinca se află în Cimitirul Băneasa.

Mulțumim și odihnă veșnică!

Și am ajuns pe potou cu povestea primului mare jocheu din România. Primul român câștigător al Derby-ului Român, de trei ori la rând și de patru ori în total, plus toate celelalte alergări clasice și bineînțeles, cravașa de aur a României în perioada anilor ‘40.

Surse:

• herghelie.ro;
• Mulțumiri nepotului domnului Ilinca pentru informațiile unice;
• ODINIOARA LA BANEASA – Alexandru Grigorescu – , editura: MEDIANA EDIT , 320 pagini, an aparitie: 1996;
• Ziarul Universul;
• Ziarul Rampa;
• Ziarul Curentul;
• Ilustrațiunea Română.